Strategia națională pentru biodiversitate, reexaminată în Senat după amendamente semnificative

Proiectul de lege privind Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii urmează să fie dezbătut din nou joi, 6 august, în plenul Senatului. Această reîntoarcere pe agenda parlamentară este necesară după ce Camera Deputaților a adus o serie de modificări semnificative, impunând un "control de bicameralism", așa cum a precizat miercuri preşedintele Senatului, Mircea Abrudean. Senatul se află în sesiune extraordinară joi, iar Biroul Permanent va stabili o ședință de plen pentru dimineață, dedicată acestui subiect important. **Modificările aduse de Camera Deputaților** Deputații din Comisia juridică au adoptat mai multe amendamente care redefinesc cadrul de aplicare a strategiei. Unul dintre cele mai importante prevede că autoritățile publice competente sunt obligate să solicite un aviz consultativ de la consiliul local sau județean înainte de a adopta măsuri din Planul de acțiune care ar putea afecta comunitățile locale sau județene. Consiliile vor avea la dispoziție 60 de zile pentru a emite o hotărâre, în caz contrar avizul fiind considerat favorabil. Un alt amendament acceptat de deputații juriști, la propunerea grupului parlamentar AUR, a dus la eliminarea cuvântului „indigen” din textul legii. De asemenea, o modificare crucială stabilește că strategia și planul de acțiune aferent au doar un caracter orientativ. Aceasta înseamnă că ele nu pot impune direct obligații, interdicții sau restrângeri de drepturi fără a fi adoptate legi separate în acest sens. Mai mult, amendamentul specifică condițiile de aplicare a măsurilor care afectează activități economice sau dreptul de proprietate:

Măsurile prevăzute în Planul de acțiune care afectează activități economice sau dreptul de proprietate se aplică numai după realizarea unei analize de impact economic și social și organizarea consultării publice. Aplicarea strategiei nu poate conduce la suspendarea sau blocarea proiectelor de interes strategic, național ori european în domeniul energiei, transporturilor, agriculturii și infrastructurii, decât în baza unor evaluări individuale și motivate realizate potrivit legii.

Deși proiectul de lege a fost adoptat inițial de Senat, modificările din Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz, impun reexaminarea sa. **Ce propune Strategia națională pentru conservarea biodiversității** Conform Ministerului Mediului, Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 stabilește un cadru unitar pentru protejarea, restaurarea și utilizarea durabilă a biodiversității României. Documentul cuprinde 11 obiective naționale, centrate pe conservarea și restaurarea ecosistemelor, reducerea riscului de dispariție a speciilor, utilizarea responsabilă a resurselor naturale și consolidarea capacității instituționale, științifice și financiare. Strategia este însoțită de un plan național de acțiune detaliat, care include măsuri concrete, termene, instituții responsabile și indicatori de performanță. Printre prioritățile enunțate se numără restaurarea ecosistemelor degradate, protejarea habitatelor și speciilor, îmbunătățirea managementului ariilor protejate și combaterea speciilor invazive. Aceste măsuri vizează, de asemenea, reducerea efectelor fenomenelor extreme precum seceta și inundațiile, protejarea agriculturii și sprijinirea economiei. Un aspect important al strategiei este integrarea biodiversității în procesele decizionale din sectoarele-cheie precum agricultură, silvicultură, energie, transporturi și infrastructură. Astfel, impactul asupra naturii ar urma să fie considerat încă din etapele de planificare a investițiilor și politicilor publice. Ministerul Mediului subliniază că progresul implementării strategiei va fi monitorizat constant, iar evaluările intermediare vor permite adaptarea măsurilor în funcție de rezultatele obținute și de evoluția stării biodiversității.

România este singurul stat membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia se regăsesc cinci regiuni biogeografice distincte. Strategia valorifică acest patrimoniu natural și aliniază politicile naționale la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 și la Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming–Montreal. Documentul a fost elaborat printr-un proces participativ, cu implicarea autorităților publice centrale, instituțiilor de cercetare, organizațiilor neguvernamentale și experților în biodiversitate.

Explorează subiectele:

Biodiversitate Senat mediu

Distribuie Distribuie Comentarii