Strigător la cer/O instituție a statului a întârziat lichidarea Petrotrans, care durează de 19 ani, pentru că avea de recuperat 341 de lei
Compania de stat Petrotrans este în faliment din anul 2007, iar în acest an se împlinesc 19 ani de când procedura este tergiversată, singurii care au încasat bani fiind lichidatorii, contabilii şi cei care au făcut arhivare, a declarat joi vicepremierul Oana Gheorghiu.
„Pentru că această companie nu este lichidată şi nu a putut fi radiată de la Registrul Comerţului, încă din anul 2015 se plătesc peste 29.000 de euro, anual, chirie, pentru nişte conducte care există pe hârtie, pe sub terenul unor oameni”, a spus acesta.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat joi la Guvern cazul Petrotrans în cadrul unei conferințe de presă pe tema măsurilor care trebuie luate în 22 de companii de stat cu probleme financiare grave.
Statul plătește o chirie de 29.000 de euro pe an pentru nişte conducte care există pe hârtie
„Când am primit propunerile de la Ministere pe companiile care urmau să intre în acest proiect, am auzit voci în spaţiu public mirându-se că această companie a fost introdusă pe listă. Dar până la urmă am înţeles de ce a fost introdusă pe listă. Petrotrans este o companie aflată în faliment din anul 2007. Suntem în anul 2026. Împlineşte anul acesta 19 ani de când o procedură este tergiversată. În tot acest timp s-au cheltuit bani. De la Petrotrans nu s-au recuperat până în acest moment bani pentru a acoperi creanţele pe care aceasta le avea către statul român”, a declarat Oana Gheorghiu, citată de News.ro .
„Singurii care au încasat bani în aceşti ani sunt lichidatorii, contabilii şi cei care au făcut arhivare”, a mai spus ea
„Şi mai mult de atât, pentru că această companie nu este lichidată şi nu a putut fi radiată de la Registrul Comerţului, încă din anul 2015 se plătesc peste 29.000 de euro, anual, chirie, pentru nişte conducte care există pe hârtie, pe sub terenul unor oameni”, a spus Oana Gheorghiu, ea precizând că este o decizie a unei instanţe care trebuie executată.
Potrivit vicepremierului, fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru statul român.
„O să mai vorbim despre această companie pentru că devine un studiu de caz şi pentru noi a fost un studiu de caz, să vedem ce se întâmplă atunci când statul român nu îşi face treaba. De cele mai multe ori în această companie au fost decizii, sau lipsa unor decizii luate la timp, sau decizii suprapuse între instituţii ale statului.”, a spus Oana Gheorghiu.
Lichidarea Petrotrans, prelungită 7 ani, după o contestație în instanță: AAAS avea de recuperat 341 de lei
Vicepremierul a subliniat că șapte ani a fost prelungită lichidarea din cauza unei contestaţii depuse de o instituţie a statului român.
„În timp de şapte ani s-a prelungit lichidarea doar pe o contestaţie făcută de o instituţie a statului român, care avea o creanţă foarte mică. Motivul noi nu am reuşit să-l descoperim, probabil că există undeva, dar este clar că, atunci când o companie aflată în faliment sau în insolvenţă nu este abordată unitar la nivel coordonat al Guvernului, se întâmplă astfel de suprapuneri, care nu fac decât să adâncească găurile negre pe care aceste companii le-au produs deja”, a arătat Oana Gheorghiu.
Întrebată de reporterul HotNews.ro ce instituție publică a făcut contestația și despre ce sumă este vorba, Oana Gheorghiu a spus: „Din informațiile pe care le-am cules din dosarul respectiv este vorba de AAAS, autoritatea pentru gestionarea activelor statului, iar creanța era undeva la 341 de lei.”
Oana Gheorghiu a menţionat că mai sunt şi alte companii care sunt de mult în insolvenţă, asupra cărora vor interveni cu un calendar foarte clar.
„Aici mă refer la Remin şi Minvest şi toate celelalte pe care le avem în portofoliu”, a arătat vicepremierul.
„Găuri negre pentru economie”: Ce datorii istorice au 22 de companii de stat
Vicepremierul a prezentat un document cu situația a 22 de companii de sta t care vor fi analizate de un comitet de reformă și va decide care dintre ele vor fi reorganizate sau lichidate.
„Cele 22 de companii de stat au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei datorii istorice şi au înregistrat pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă, din cauza menţinerii statusului actual al acestor companii, fără nici o decizie de reformă până la acest moment”, a declarat Oana Gheorghiu, citată de News.ro.
„Vorbim aşadar de nişte găuri negre pentru economia României”, a adăugat ea.
Oana Gheorghiu a precizat că cei mai mari contributori la datorile bugetare au fost CFR Marfă, SNCFR, o companie care trebuia lichidată şi compania Romaero.
„Problema nu este una contabilă. Problema este că aceste companii nu pot fi tratate unitar. Unele sunt infrastructuri critice, a căror continuitate este esenţială, altele sunt platforme industriale, strategice, a caror valoare nu poate fi judecată exclusiv financiar. Altele sunt entităţi comerciale sau vehicule reziduale, care costă bugetul public în fiecare zi în care nu se ia o decizie. A trata totul la fel înseamnă de fapt a nu decide nimic. Aşa cum am scris în raport, a trata unitar duce la a procrastina unitar”, a explicat vicepremierul.
Gheorghiu a mai afirmat că fiecare companie a trecut printr-un proces de autovaloare pe şapte dimensiuni: Strategie, guvernanţă, model de business, performanţă comercială, operaţională, patrimonială şi financiară.
„Această analiză nu a fost făcută doar din perspectivă managerială a companiei, ci din perspectiva rolului ei în portofoliul de stat. Datele financiare au fost preluate automat din sistemele Ministerului Finanţelor şi ANAF, tocmai pentru a elimina raportarea redundantă şi pentru a lucra cu o bază comună, comparabilă şi coerentă. Rezultatul este că avem acum o clasificare strategică a celor 22 de companii, şi pentru fiecare dintre aceste companii avem o recomandare clară de decizie”, a adăugat Oana Gheorghiu.
Șase categorii de acțiune în cele 22 de companii
Vicepremierul a prezentat cele şase categorii de acţiune, pe baza analizei.
„Prima categorie, infrastructură critică. Aici avem Elcen, Oil Terminal şi CFR SA. În aceste companii este nevoie de investiţie, de profesionalizare, de bună guvernanţă şi de consolidare a situaţiei financiare”, a spus Oana Gheorghiu.
„A doua categorie este decizie strategică. Avem cele patru companii aflate în portofoliul Ministerului Economiei. Minvest, Remin, Avioane Craiova şi Romaero. În aceste companii este nevoie de o decizie interministerială, asta este recomandarea, în primul rând pentru Avioane Craiova şi Romaero, iar la Remin şi la Minvest o separare a funcţilor şi o auditare independentă a resurselor pe care aceste companii încă le deţin”, a spus Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a mai anunţat că a treia categorie este transformarea pe model european şi aici intră CNCIR (Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune).
„Vorbim despre o reformă în două etape, astfel încât compania să evolueze spre un organism de inspecţie acreditat şi competitive, după modelele europene consacrate”, a spus Gheorghiu.
Potrivit vicepremierului, a patra categorie este redresare operaţională: CFR Călători, Metrorex şi Tarom.
„În aceste companii e nevoie de măsuri ferme de redresare, implementate cu sprijinul unor specialişti care au făcut până acum redresări în alte ţări sau în alte companii similar, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea a Comisiei Europene, pentru un eventual ajutor de stat”, a spus aceasta.
„A cincea categorie este fuziune şi absorbţie şi avem aici câteva companii, Telecomunicaţii CFR, Tipografica-Filaret, CFR-SCLR Braşov. Aici vorbim despre un calendar ferm, agreat cu Ministerul Transporturilor de Integrare şi Consolidare Operaţional”, a mai spus vicepremierul.
Gheorghiu a mai afirmat că „a şasea categorie este ieşirea ordonată din portofoliu (n.a. lichidarea): Electrocentrale Grup, Petrotrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR IRLU, SAAF, CFT-CFR şi SNCFR-ERA.
„Aici obiectivul este foarte clar, un calendar cu termene clare asumate de lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale şi respectarea calendarelor de faliment asumate”, a spus Oana Gheorghiu.
