SUA achiziționează de la Iran 32 de tone de apă grea

Statele Unite au achiziționat vineri de la Iran 32 de tone de apă grea în cadrul acordului istoric în dosarul nuclear, în ziua în care secretarul american de stat, John Kerry, și ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, urmează să discute la New York despre chestiunea sensibilă a ridicării sancțiunilor împotriva Teheranului, relatează AFP.

"Această tranzacție", în valoare de 8,6 milioane de dolari, "va aduce industriei SUA un produs crucial, permițând în același timp Iranului să își vândă surplusul de apă grea", a afirmat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, John Kirby.

El a dat asigurări că "acest material nu este radioactiv și nu prezintă niciun pericol pentru securitate" și că va fi "revândut în următoarele săptămâni" pe piața americană în scopuri industriale și de cercetare științifică.

Achiziția acestei cantități de apă grea este prezentată la Washington ca făcând parte din acordul de la Viena privind problema nucleară iraniană, semnat la 14 iulie 2015 între marile puteri și Teheran.

Acordul a intrat în vigoare la 16 ianuarie și prevede, în contrapartidă la controlul internațional asupra programului nuclear iranian, relaxarea sancțiunilor economice care apasă pe umerii Iranului și reintegrarea progresivă a acestei țări în economia mondială.

Pentru a discuta din nou despre acest dosar, Kerry și Zarif, miniștri de externe ai unor guverne care nu mai au relații diplomatice din 1980, se întâlnesc încă o dată vineri la New York.

Cei doi oficiali au avut marți o întrevedere la sediul ONU de la New York. Kerry a vorbit despre 'progrese' în discuțiile lor privind 'beneficiile' pe care le-ar putea avea Iranul după punerea în aplicarea a acordului de la Viena, criticat în cele două țări.

În Iran, opozanții președintelui Hassan Rohani consideră că acest control asupra programului nuclear a fost impus fără suficiente beneficii financiare pentru Republica Islamică. În SUA, republicanii din Congres sunt împotriva dorinței președintelui Obama de a reintegra Teheranul în sistemul financiar și monetar internațional.

Teheranul s-a plâns în ultimele zile de reticențele băncilor și companiilor americane, europene sau asiatice în a face comerț cu Iranul. Companiile americane se tem să nu fie afectate de legislația draconică din SUA, care continuă să sancționeze Iranul pentru 'sprijinul adus terorismului' și pentru programul său de rachete balistice.

AGERPRES/(AS — autor: Ionuț Mareș, editor: Vicențiu Purcărea, editor online: Anda Badea)