Oficiali ai administrației Trump au transmis aliaților că reducerile de efective americane din România reprezintă doar prima etapă a unei ajustări mai largi, care va continua în Bulgaria, Ungaria și Slovacia chiar de la jumătatea lunii decembrie, notează Kyiv Post. Stars and Stripes relatează că, în total, aproximativ 3.000 de militari americani urmează să fie retrași din aceste patru state.

Trupe americane continuă retragerea FOTO AFP

Kyiv Post notează că administrația Trump testează răbdarea transatlantică, transmițând discret mai multor capitale europene un avertisment privind planul de reducere a trupelor din Europa de Est , ceea ce a provocat deja reacții critice în Congresul SUA și ridică întrebări despre angajamentul pe termen lung al Washingtonului față de flancul estic al NATO.

Surse apropiate discuțiilor cu partenerii europeni susțin că ajustarea planificată pentru România reprezintă doar faza întâi, iar alte reduceri în Bulgaria, Ungaria și Slovacia sunt anticipate pentru decembrie. Diplomații NATO se întreabă cum vor afecta aceste modificări capacitatea de descurajare de pe cea mai expusă frontieră a alianței.

Doi oficiali occidentali citați de sursa citată au explicat că Pentagonul consideră reducerile moderate adecvate, parțial datorită faptului că armatele europene terestre sunt mai bine pregătite decât în trecut. Aliații au fost informați că ajustările vor continua probabil anul viitor, odată cu încheierea actualelor rotații. Un document diplomatic american a descris reducerile planificate ca fiind „marginale”.

Pentru a liniști îngrijorările, oficialii SUA au subliniat că prezența trupelor americane în Polonia și în statele baltice va rămâne neschimbată. Ei au evidențiat cheltuielile solide pentru apărare ale acestor state și cooperarea strânsă cu forțele americane, reafirmând angajamentul Washingtonului față de NATO.

Reacții în Congresul SUA

Anunțul a stârnit critici puternice în Congres, atât din partea republicanilor, cât și a democraților.

Congresmanul Mike Turner, șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, a transmis: „În calitate de șef al delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, sunt îngrijorat de relatările privind reducerea trupelor americane din România. Avem nevoie de o prezență americană robustă și fermă în Europa, mai ales în contextul agresiunii continue a Rusiei.” Turner a menționat incursiunile aeriene rusești în spațiul țărilor de pe flancul estic ca dovadă a ambițiilor extinse ale Moscovei.

Senatoarea Jeanne Shaheen, membru cu rang înalt al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, a spus că reducerile reprezintă „o mișcare profund eronată, care subminează eforturile SUA de a-l presa pe Putin și de a consolida capacitatea de apărare a partenerilor europeni”. Ea a subliniat România drept „un aliat model” care găzduiește militari americani și alocă 5% din PIB pentru apărare. „Această decizie transmite semnalul greșit către Vladimir Putin, în timp ce acesta își continuă campania sângeroasă în Ucraina și testează NATO. Retragerea trupelor americane din România subminează direct eforturile recente de presiune asupra lui Putin”, a avertizat Shaheen.

Senatoarea a mai sugerat că reducerea trupelor ar fi fost decisă fără consultarea integrală a Casei Albe, a Consiliului Național de Securitate sau a Congresului și a cerut clarificări privind angajamentul Statelor Unite față de aliați precum România.

Punctul de vedere al unui diplomat american

Daniel Fried, fost asistent al secretarului de stat și unul dintre arhitecții politicii americane în Europa de Est post-Războiul Rece, a declarat pentru Kyiv Post că această mișcare este mai degrabă „un compromis birocratic” decât o retragere strategică majoră. „Există o dezbatere în interiorul administrației Trump privind dislocarea globală a forțelor. Reducerea trupelor este o greșeală din punct de vedere simbolic, pentru că transmite un semnal greșit către Putin, în timp ce Rusia continuă agresiunea împotriva Ucrainei și NATO”, a spus Fried.

Totuși, Fried a subliniat că aceste reduceri sunt limitate și în mare parte simbolice: „Cifrele sunt atât de mici încât nu vor schimba echilibrul militar, dar semnalul este negativ.” Fostul diplomat a încheiat cu o notă precaut optimistă: „Dacă aceste retrageri se dovedesc a fi doar simbolice, nu o reducere majoră, nu este un dezastru, dar nici nu e un lucru bun.”