SUA pregătesc sancțiuni drastice împotriva Curții Penale Internaționale
Planul de sancționare este deja redactat și urmează să fie făcut public în perioada următoare, au indicat surse apropiate dosarului pentru Reuters . Deși calendarul exact al anunțului nu a fost stabilit cu certitudine, The Wall Street Journal a semnalat că o decizie finală este posibilă chiar în decursul acestei săptămâni, pe durata lucrărilor Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
Administrația Trump și-a exprimat în mod repetat opoziția față de CPI Foto: AFP
Consecințe paralizante pentru activitatea Curții
O decizie a Departamentului Trezoreriei de a include întreaga structură pe lista entităților vizate ar ridica bariere majore în fața funcționării tribunalului. Printr-o astfel de măsură, cetățenilor și companiilor din SUA li s-ar interzice să pună la dispoziție fonduri, bunuri sau asistență fără o autorizație specială emisă de OFAC.
Efectul practic ar putea fi devastator, mai ales că instituțiile financiare internaționale tind să aplice măsuri de precauție extrem de stricte pentru a nu-și periclita legăturile cu sistemul bancar american. Reprezentanții CPI au atras deja atenția că astfel de restricții generale ar periclita contractarea asigurărilor, achiziția infrastructurii IT, recrutarea anchetatorilor și derularea tranzacțiilor curente, inclusiv plata salariilor pentru zecile de angajați de cetățenie americană.
Revendicările Washingtonului și istoricul disputei
Presiunea exercitată de Statele Unite urmărește obiective clare: oficialii de la Casa Albă solicită instanței anularea mandatelor de arestare care îi vizează pe liderii din Israel, alături de închiderea investigației anterioare referitoare la acțiunile militarilor americani desfășurați în Afganistan.
Relațiile tensionate au atins un nou prag critic după realegerea lui Donald Trump în noiembrie 2024, moment ce a coincis cu emiterea unui mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, acuzat de presupuse crime de război comise în timpul conflictului din Fâșia Gaza. Reacția Washingtonului a devenit tot mai dură în ultimele luni. În iulie, secretarul de stat Marco Rubio a demarat o ofensivă diplomatică de izolare a instanței, îndemnând alte capitale să denunțe tratatul de funcționare a tribunalului. Dacă până în prezent Statele Unite s-au limitat la sancționarea individuală a unor judecători și procurori, noua inițiativă vizează direct organizația ca întreg.
Înființată în 2002 pentru a judeca cele mai grave atrocități – crime de război, crime împotriva umanității și genocid –, Curtea Penală Internațională funcționează exclusiv în subsidiar, având competență doar în cazurile în care sistemele judiciare naționale nu au capacitatea sau dorința de a investiga. Statele Unite nu au ratificat niciodată statutul de membru al acestei instanțe, iar ostilitatea manifestată de Donald Trump față de activitatea tribunalului s-a manifestat constant încă din primul său mandat la Casa Albă.
Explorează subiectele:
