Statele Unite iau în calcul crearea unei „zone demilitarizate de înaltă tehnologie”, fără precedent la nivel global, de-a lungul frontului estic al Ucrainei – cu condiția ca armata ucraineană să se retragă din porțiuni ale regiunii Donețk, relatează Financial Times. Propunerea survine pe fondul unor negocieri tot mai intense privind încetarea războiului, dar care riscă să fie blocate de problema concesiilor teritoriale.

Potrivit cotidianului britanic, atât Washingtonul, cât și Moscova solicită Kievului să renunțe la aproximativ un sfert din teritoriul încă deținut de Ucraina în provincia Donețk, precum și la o zonă mai mică din regiunea vecină Luhansk. Aceste teritorii au o valoare strategică și simbolică pentru Ucraina și reprezintă nucleul pozițiilor puternic fortificate ale acesteia din estul țării.

FT notează că, încercând să obțină prin negocieri ceea ce nu a reușit să câștige militar din 2014 încoace, Rusia vizează controlul unui „arc de fortificații” care include orașele Pokrovsk, Kostiantynivka, Drujkivka, Kramatorsk și Sloviansk.

Surse apropiate discuțiilor afirmă că reprezentanți ai administrației Trump, inclusiv trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, au încurajat delegația ucraineană să accepte un „schimb teritorial”, considerat de Washington o componentă inevitabilă a unui eventual acord cu Moscova. Doi oficiali ucraineni de rang înalt susțin că Witkoff, care ar fi avut șase întâlniri anul acesta cu președintele Vladimir Putin, a insistat asupra ideii că cedarea a 25% din Donețk ar permite atingerea unei „păci juste” și ar evita o prelungire devastatoare a conflictului.

Președintele Donald Trump susține la rândul său că Ucraina „nu mai are atuuri” și că ar risca pierderi teritoriale mult mai mari anul viitor dacă respinge concesiile pe care el le numește „raționale”.

Ce spun ucrainenii?

Mihailo Bieleskov, analist senior al fundației „Come Back Alive”, consideră că propunerea americană privind retragerea unilaterală a trupelor ucrainene este „probabil cea mai serioasă încercare a echipei Trump de a apropia pozițiile Moscovei și Kievului”. El avertizează însă că discuțiile despre cedări teritoriale riscă să fractureze societatea ucraineană și să lase zone vulnerabile în fața unor viitoare avansuri rusești. Alternativa ar fi refuzul concesiilor, cu riscul pierderii sprijinului crucial al Washingtonului.

Primele versiuni ale planului de pace propus de Trump, structurat în 28 de puncte, includ formarea unei „zone tampon neutre și demilitarizate” după retragerea trupelor ucrainene din Donețk. Teritoriul ar urma să fie „recunoscut internațional ca parte a Federației Ruse”.

Luna trecută, Trump l-a trimis la Kiev pe secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, într-o încercare de a obține sprijinul președintelui Volodimir Zelenski. Vizita a stârnit însă preocupare atât la nivelul guvernului ucrainean, cât și în rândul unor diplomați europeni.

Driscoll a transmis că Washingtonul este pregătit să ofere garanții de securitate în cadrul acordului și să contribuie la crearea unei „zone demilitarizate de înaltă tehnologie” de-a lungul liniei estice, cu condiția retragerii forțelor ucrainene. Oficialii ucraineni afirmă că propunerea americană se inspiră din modelul zonei demilitarizate care separă Coreea de Nord de Coreea de Sud.

Zelenski și-a exprimat constant reticența față de ideea unei asemenea zone, pe care o consideră o rețetă pentru un conflict înghețat ce ar oferi Moscovei timp pentru regrupare. FT menționează că actuala variantă a planului nu include desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina, iar președintele ucrainean a declarat că anumite elemente ale garanțiilor de securitate rămân neclar definite.