Suedia nu se va alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump, a anunțat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos, informează agenția EFE, potrivit Agerpres.

Premierul Suediei, Ulf Kristersson FOTO: EPA-EFE

„Așa cum este formulat acum textul Cartei propuse de SUA, pentru noi nu este relevant să-l semnăm”, a declarat Ulf Kristersson agenției suedeze TT. Deşi Stockholmul nu a transmis încă un răspuns oficial Washingtonului, premierul a subliniat că „răspunsul va fi nu”.

Şeful guvernului suedez a refuzat să anticipeze o eventuală reacţie a lui Donald Trump după respingerea invitaţiei, precizând că Suedia îşi rezervă dreptul de a decide independent în privinţa acordurilor internaţionale la care doreşte să participe. Potrivit propunerii americane, statele care aspiră la statutul de membri permanenţi ar urma să plătească o taxă de un miliard de dolari.

Suedia nu este singurul stat care respinge iniţiativa. Franţa şi Norvegia au anunţat, la rândul lor, că nu vor adera la „Consiliul pentru Pace”, invocând temeri că un astfel de organism ar putea ajunge să se substituie Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Câte ţări au acceptat invitaţia lui Trump

Invitaţiile de aderare au fost adresate atât aliaţilor Statelor Unite, cât şi unor lideri autoritari, precum preşedintele rus Vladimir Putin, liderul belarus Aleksandr Lukaşenko – care a răspuns favorabil – şi preşedintele chinez Xi Jinping. Potrivit unei declaraţii făcute miercuri de emisarul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, între 20 şi 25 de lideri ar fi acceptat până în prezent invitaţia.

Rolul iniţial atribuit Consiliului ar fi acela de a superviza reconstrucţia Fâşiei Gaza, însă proiectul de cartă nu menţionează explicit teritoriul palestinian şi prevede un mandat mai larg, de implicare în soluţionarea conflictelor armate la nivel global.

Documentul de opt pagini critică direct „abordările şi instituţiile care au eşuat de prea multe ori”, o trimitere implicită la ONU, şi susţine „necesitatea unei organizaţii de pace mai agile şi mai eficiente”.

Conform proiectului, Donald Trump ar urma să fie „primul preşedinte al Consiliului pentru Pace”, beneficiind de atribuţii extinse. El va avea dreptul exclusiv de a invita sau de a revoca participarea statelor membre, cu posibilitatea ca această decizie să fie blocată doar prin opoziţia a două treimi dintre membri. De asemenea, preşedintele SUA va avea drept de veto asupra deciziilor adoptate.

Mandatul statelor membre este stabilit la maximum trei ani, cu posibilitatea reînnoirii de către preşedintele Consiliului. Excepţie fac statele care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar în primul an de funcţionare, pentru care această limitare nu se aplică.