Candidatul unei alianţe de opoziţie la alegerile prezidenţiale din Turcia, social-democratul Kemal Kilicdaroglu, a evocat pentru prima dată public apartenenţa sa la minoritatea alevită, spulberând astfel un tabu major în Turcia, relatează AFP.

„Cred că este timpul să evoc cu voi un subiect foarte special, foarte sensibil. Eu sunt alevit, eu sunt un musulman sincer”, a afirmat Kilicdaroglu într-o înregistrare video difuzată miercuri seara pe Twitter.

Aleviţii, ale căror rituri şi reguli diferă de cele ale islamului tradiţional, au fost în trecut victime ale discriminărilor şi masacrelor în Turcia şi sunt în continuare consideraţi eretici de sunniţii conservatori. De altfel, unii sunniţi refuză chiar să mănânce din mâna unui alevit, considerând-o „murdară”, notează AFP, potrivit Agergres .

Kemal Kilicdaroglu (74 de ani), care ar putea deveni primul preşedinte turc alevit, promite că, dacă va fi ales în scrutinul din mai, va pune capăt discriminărilor şi „disputelor confesionale” care au produs suferințe în Turcia, ţară majoritar musulmană, dar laică din punct de vedere constituțional.

Unii observatori politici cred că Kilicdaroglu, născut în regiunea Dersim (redenumită Tunceli, în est), majoritar kurdă şi alevită, va avea probleme în a convinge alegătorii sunniţi conservatori.

O dezvăluire salutată de opoziție

Totuși, numeroşi opozanţi ai preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, inclusiv printre conservatori, au salutat curajul arătat miercuri de Kilicdaroglu.

„Este posibil să trăieşti pe aceste meleaguri fără discriminări, în egalitate, fraternitate şi pace”, a reacţionat Selahattin Demirtas, fost co-preşedinte al Partidului Democrat al Popoarelor (HDP, pro-kurd), aflat în detenţie din 2016.

„Putem pune capăt împreună acestei ordini strâmbe, alegând etica, dreptatea şi sinceritatea în locul polarizării şi politicii identitare”, a scris pe Twitter partidul Bunăstare (Refah, islamist), înfiinţat de Necmettin Erbakan, un fost mentor al lui Erdogan care a trecut în alianţa opoziţiei.

Ministrul turc de Interne Suleyman Soylu l-a acuzat însă pe Kemal Kilicdaroglu că încearcă să se „victimizeze” și că regimul islamo-conservator de la Ankara nu are nicio problemă cu alegerea unui alevit.

Recep Tayyip Erdogan a luat la țintă în trecut minoritatea alevită, reproşându-le membrilor săi că sunt „dominanţi” printre judecătorii din Turcia şi că inventează „o nouă religie”.

În actuala campanie, şeful statului turc nu l-a atacat deocamdată deschis pe contracandidatul său în legătură cu identitatea lui religioasă. Însă, la începutul lunii curente, Erdogan a făcut aluzie la aceasta, după ce Kilicdaroglu a păşit din greşeală încălțat pe un covor de rugăciune.

„Cei care nu cunosc direcţia rugăciunii merg încălţaţi pe covorul de rugăciune. Le veţi arăta direcţia bună pe 14 mai”, data alegerilor în Turcia, a spus Erdogan în timpul unui miting electoral la Istanbul.

Erdogan face campanie cu gazele din Marea Neagră

În plină campanie electorală, Erdogan a lansat joi primele livrări de gaze produse de Turcia dintr-un zăcământ din Marea Neagră.

În 2020, Erdogan a calificat acest zăcământ, situat în largul provinciei Zonguldak, drept „cel mai important zăcământ de gaze naturale din istoria Turciei”, care va permite ţării „să-şi asigure securitatea energetică şi să se elibereze astfel de dependenţa faţă de importurile de energie”.

Pe atunci, preşedintele turc, aflat la putere de 20 de ani, spunea că aceste „rezerve sunt estimate la 320 miliarde de metri cubi” de gaze.

În iunie 2022, statul turc a lansat oficial exploatarea şi a început construcţia unui gazoduct subacvatic care trebuie să-i permită să producă 10 milioane de metri cubi de gaze pe zi în cursul primei faze şi până la 40 milioane de metri cubi pe zi, după darea în exploatare şi a altor puţuri.

Conform experţilor, aceste 10 milioane de metri cubi de gaze pe zi ar acoperi aproximativ 6% din consumul anual al Turciei.

„Când ne vom atinge capacitatea maximă, vom acoperi 30% din necesarul de gaze al ţării” datorită rezervelor din Marea Neagră, a spus Erdogan, care se confruntă cu o inflație care a crescut cu 50,5 la sută în decurs de un an.