Superstiții la sărbătoarea Înălțării Domnului, ziua când munca este interzisă. Ce se mănâncă în această zi

Superstiții la sărbătoarea Înălțării Domnului, ziua când munca este interzisă. Ce se mănâncă în această zi

Sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși. La 40 de zile de la Paște se celebrează ridicarea la ceruri a Mântuitorului Iisus Hristos de pe Muntele Măslinilor. În această zi oamenii se salută unul pe celălalt cu „Hristos s-a înălţat!” şi „Adevărat S-a înălţat!”

Înălțarea Domnului, sărbătorită la 40 de zile de la Paște FOTO Adevărul

Înălțarea Domnului, sărbătorită la 40 de zile de la Paște FOTO Adevărul

De Înălţare, în acest an pe 25 mai, Mântuitorul s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. Conform scrierilor teologice, la această minune au mai luat parte şi Apostolii, dar şi cei doi îngeri. Aceştia din urmă le-au vorbit apostolilor despre cea de-a doua venire a lui Hristos şi le-au cerut să nu fie copleşiţi de durerea despărţirii de Mântuitor. Eusebiu din Cezareea, în lucrarea “Despre sărbătoarea Paştilor” din anul 332, menţionează pentru prima oară sărbătoarea Înălţării Domnului. Din scrierile acestuia, putem deduce faptul că Înălţarea Domnului se ţinea în aceeaşi zi cu Rusaliile, la 50 de zile după Înviere.

Abia la sfârşitul secolului al IV-lea, începutul secolului al V-lea, sărbătoarea Înălţării Domnului s-a celebrat în altă zi decât Pogorârea Sfantului Duh (Rusaliile), şi anume la 40 de zile după Înviere. Această dată a rămas până în ziua de astăzi neschimbată.

Ispas, prăznuit ca un adevărat sfânt

În credinţa populară , această sărbătoare se mai numeşte şi Ispas, după numele personajului mitic cu acelaşi nume. Se spune că Ispas ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer. “Întrucât ar fi fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei binedispuşi de ziua acestuia. Este prăznuit ca un adevărat sfânt sau patron al casei şi i se respectă ziua cu interdicţii severe de muncă în Muntenia, Moldova şi Oltenia”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor.

În noaptea şi ziua de Ispas au loc numeroase obiceiuri şi practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, încingerea peste mijloc (brâu) a fetelor şi femeilor cu leuştean, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descântece”, explică Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capitală.

În tradiția populară se spune că cine moarte în această zi de mare sărbătoare ajunge direct în Rai. Înălțarea este ultima zi în care se vopsesc și se mănâncă ouă roșii.

Totodată, în urma hotărârilor Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe din anii 1999 şi 2001, Înălţarea Domnului a fost consfinţită ca Zi a Eroilor şi ca sărbătoare naţională bisericească. În această zi, bisericile româneşti din ţară şi din străinătate îi sărbătoresc pe toţi eroii români care au căzut pe câmpul de luptă pentru credinţă, dreptate, întregirea neamului sau apărarea ţării.

Sursa: adevarul.ro


populare
astăzi

1 Bolojane, cu eliminarea porcăriilor ăstora trebuia să începeți, nu cu birurile pe poporul de rând

2 Judecați voi! / Savonea a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu nu numai că nu va mai plăti niciun leu, dar va lua înapoi milioane …

3 Aventurile a doi vloggeri în locul unde românii sunt mai urâți ca oriunde. „Cea mai mare plăcere a lor e să bată străini pe stradă”

4 Un exemplar de vază al sinecurismului PSD

5 VIDEO Prima dovadă că o dronă americană MQ-9 „Reaper” a încercat să doboare în premieră un obiect zburător neidentificat