Superstiții la sărbătoarea Mucenicilor: câte pahare de vin beau bărbații și de ce. Rețete delicioase de sfințișori

Superstiții la sărbătoarea Mucenicilor: câte pahare de vin beau bărbații și de ce. Rețete delicioase de sfințișori

La români, sărbătoarea celor 40 de Sfinţi a dat naştere mai multor obiceiuri creştine, dar şi precreştine, căci ziua Mucenicilor este aproape de data echinocţiului de primăvară (atunci când ziua este egală cu noaptea).

Mucenicii muntenești se fierb în sirop FOTO Shutterstock

Pentru ca să fie îmbelşugat anul agricol care a început, ţăranii au obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, semn al rodirii. În multe sate ale ţării se adună în mijlocul curţii gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste el, ca să fie feriţi de rele şi de boli tot anul. Cenuşa este pe urmă presărată în jurul copacilor şi în grădină.

În a noua zi a babelor este sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, dată la care femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană pentru sufletul morţilor, mucenici, preparate specifice acestei zile.

Urmează zilele Moșilor

Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui . Conform tradiţiei, zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale Moşilor, care durează până pe 17 martie.

Dintre toate practicile străvechi mai persistă obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite "sfinţisori" sau "mucenici", reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii. Sfinţisorii sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma antropomorfă a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Ei pot fi copţi în cuptor, ca în Moldova, ori fierţi în sirop îndulcit, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean de Tradiţie Ialomiţa.

În această zi se rememorează uciderea celor 40 de Mucenici care trăiau pe vremea împăratului Licinius şi care au fost martirizaţi, fiind aruncaţi în lacul îngheţat, pentru că au refuzat să renunţe la creştinism”, explică părintele Eugen Ramon Ilie din Călărași.

Ziua bărbaților

Tot în această zi, în tradiţia populară se spune că bărbaţii trebuie să bea 44 de pahare cu vin. Ritualul străvechi de primăvară este născut din credinţa că vinul băut se transformă în sânge şi dă bărbaţilor putere de muncă pentru întregul an şi să nu se lipească bolile de ei. Picăturile rămase din vinul băut de 9 martie erau risipite de oamenii de la sate peste pomi şi vii, ca să aibă recolte bogate.

De unde provine însă diferenţa dintre cei 40 de Mucenici şi cele 44 de pahare cu vin? După tradiţia creştină, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor, Sfinţii martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Acestei sărbători i se mai spune şi “Ziua celor fără nume”, a tuturor celor care nu-şi au prenumele dintre sfinţi sau Ziua bărbaţilor.

Reţete de mucenici

Iată cum prepară Mucenicii gospodinele din Moldova.

Pentru aluat: 1 kg faină, 20 g drojdie, litru de apă (puteţi amesteca apa cu lapte) şi un praf de sare.

Pentru glazură: 2 ouă, 1 cană zahăr alb sau cană miere, 1 cană de apă şi 250g nuci măcinate.

Se face un aluat moale din faină, drojdie şi apă (apa/lapte). Se frământă 10 minute. Se lasă la crescut o oră. Apoi se modelează în forma de 8-uri de dimensiunea dorită (lungi de-o palmă şi groase de 2 cm). Se lasă încă o jumătate de oră la crescut în tavă. Se dau apoi cu ou şi se bagă la cuptor. Se coc la foc potrivit până se rumenesc(aproximativ 20 minute). Între timp se face pe foc un sirop din apă şi zahăr (sau miere). Când mucenicii s-au răcit se dau cu siropul cald. Se aşază pe un platou, unde se toarnă restul de sirop peste ei şi se presară cu nucă măcinată.

Mucenici munteneşti

În partea de sud a ţării, reţeta nu este complicată. Pentru aluat se folosesc o cană de faină albă, o linguriță de sare şi cană de lapte sau apă.

Pentru zeamă: zahăr sau miere după gust, 3-4 litri de apă pentru fiert, cană de nuci măcinate, 1 linguriţă scorțișoară şi linguriţă coajă de lămâie.

Din lapte, făină şi sare se face un aluat care trebuie să fie elastic. Se frământă zece minute. Se lasă să se odihnească o jumătate de oră la temperatura camerei. Modelaţi suluri lungi şi groase de 0,5 cm. Faceţi apoi inele mici şi răsuciţi-le în formă de opt. Puneţi-le pe o tavă şi uscaţi-le în cuptor 10 minute la foc potrivit.

Între timp, pregătiţi zeama. Se pun la fiert 3-4 litri de apă la care adăugaţi zahăr după gust şi coajă de lămâie. Când fierbe, reduceţi focul la jumătate şi adaugaţi „8-urile“ din aluat. Amestecaţi cu grijă să nu se lipească. Lăsaţi-le să fiarbă 10-15 minute. Daţi la o parte de pe foc şi doar apoi adaugaţi nucile şi scorţişoara. Se servesc la temperatura camerei sau reci de la frigider.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Da, este dr. Andrei Nae, lector la catedra de limba engleză, membru în comisia de admitere a Universității București

2 Un caz „special”...

3 Cel mai negru scenariu pentru România...

4 Dezvăluirea lui Băsescu despre proprietarul Bazei Mihail Kogălniceanu...

5 VIDEO Acest monstru este dovada vie a faptului că lumea n-a fost și nici nu va fi bună vreodată...