Țara în care am ajuns să trăim...
Dosarul ”Las Vegas”, lanțul de cazinouri care și-ar fi împărțit profitul cu frații Andrew și Tristan Tate, s-a aflat în camera preliminară, la Curtea de Apel București (CAB), din noiembrie 2023 până în 11 februarie 2026, în locul celor 60 de zile prevăzute de lege. Altfel spus, după mai bine de doi ani, judecata propriu-zisă în această speță încă nu a început, arată o analiză Info Sud-Est și g4media.ro .
Dosarul în care DIICOT acuză o rețea de clanuri de șantaj, loviri, alte violențe și constituire de grup infracțional organizat a fost restituit procurorilor de către un complet al Curții de Apel București după doi ani de amânări ale cauzei și alte pronunțări privind judecata. Inculpații au ridicat excepții și s-au arătat nemulțumiți de cum a fost întocmit rechizitoriul, iar CAB le-a dat dreptate parțial, în ce privește acuzația de grup infracțional organizat, cea mai gravă din tot dosarul și care vizează mare parte dintre inculpați.
Contestațiile DIICOT, dar și ale unor inculpați privind decizia CAB, s-au judecat alte patru luni la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) condusă de Lia Savonea. Aproape toate acuzațiile din dosar se prescriu în aproximativ 3-4 ani, au explicat juriștii consultați de G4Media, în condițiile în care nu a început încă nici măcar judecata pe fond. Ba mai mult, dosarul a fost restituit între timp la DIICOT, printr-o decizie definitivă a Curții Supreme. Practic, e puțin probabil să nu fie invocată prescripția pentru mai multe fapte până la o sentință definitivă, indiferent care ar fi ea, mai spun specialiștii consultați de reporteri.
Pe scurt, în rechizitoriul DIICOT procurorii acuză existența unei rețele de ”angajați la paza internă”, coordonată de facto de frații Mihăiță ”Polonezu” și Sorin Doroftei, care funcționa în mai multe județe și prin care cei doi se asigurau că jucătorii care câștigau la păcănele în cazinourile Las Vegas nu plecau acasă cu banii. Apelau fie la șantaj, fie la amenințări sau violențe, susțin procurorii.
În timpul cercetărilor din dosar, pe numele lui Mihăiță Doroftei a fost emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile care nu a putut fi pus în aplicare după ce acesta a dispărut din România. În prezent, Doroftei este dat în urmărire generală de Poliția Română.
Un an și jumătate de amânări
Curtea de Apel București, sub conducerea Lianei Arsenie, a amânat cauza de 5 ori, timp de opt luni, din iunie 2024 în februarie 2025, pe motiv că inculpații nu aveau apărător, deși procesul începuse din toamna anului 2023. Invocarea lipsei apărării este un tertip folosit de părți pentru a tergiversa speța, au explicat juriști consultați de G4Media.
Ulterior, Curtea de Apel București a amânat pronunțarea de 6 ori, timp de jumătate de an, din februarie în august 2025.
Iar în ședința din 11 august, Curtea de Apel București dat dreptate excepțiilor invocate de inculpați și a restituit dosarul la DIICOT sub motivul că acuzația de constituire de grup infracțional, cea mai gravă din dosarul și care vizează mare parte dintre inculpați, nu este formulată explicit și clar, iar pentru unul dintre inculpați judecătorii susțin că ancheta nu a fost făcută legal, o consideră nulă și cer refacerea ei de la zero. Judecătorii au anulat și niște probe din dosarul DIICOT, tot la cererea inculpaților.
Magistrații Curții de Apel București au acceptat astfel excepțiile ridicate de inculpați care au susținut faptul că în rechizitoriu nu sunt descrise clar faptele imputate fraților Doroftei, care să demonstreze că au șantajat oameni sau au constituit un grup infracțional organizat, conform dosarului din instanță consultat de G4Media și ISE.
Inculpații au mai reclamat neregularitatea actului de sesizare a instanței, faptul că descrierea faptelor, prezentarea mijloacelor de probă pe care se întemeiază acuzația și legalitatea acestora și dispoziția de trimitere în judecată nu permit identificarea cu claritate a obiectului dedus judecății, nelegalitatea prin dispunerea unei constatări tehnice asupra telefoanelor folosite de inculpați, nelegalitatea mandatelor de percheziție, nelegalitatea proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice obținute în urma punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, datorată lipsei unei ordonanțe de delegare a organelor de cercetare penală a poliției judiciare de către procuror.
Șefa Curții de Apel București este, din 1 iunie 2023, Liana Arsenie, care a organizat conferința de presă după documentarul Recorder despre starea Justiției și care a respins probe furnizate de jurnaliști în pofida evidenței, dar și declarația-protest intempestivă a judecătoarei Raluca Moroșanu, în timpul conferinței.
Judecătoarea de la Curtea de Apel București care a avut pe masă dosarul ”Las Vegas” și, după doi ani, l-a restituit la DIICOT este Cătălina Cruceru.
Ce susține Curtea de Apel București că n-a făcut bine DIICOT
Conform documentelor consultate de reporteri și a interpretării unor juriști, Curtea de Apel București a fost foarte exigentă în solicitarea argumentării acuzației de constituire de grup infracțional și a cerut procurorilor DIICOT să explice foarte detaliat această acuzație comparativ cu celelalte, mai ușoare, pe care le-a acceptat ca fiind conforme:
Extras din dispozițiile judecătorilor CAB:
- ”(…) descrierea faptelor concrete care pot fi considerate acţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii uneia sau a mai multor infracţiuni, de iniţiere a constituirii unui grup infracţional organizat, sau de aderare la un grup infracţional organizat;
- Data şi modul de constituire a grupului: în condițiile în care infracțiunea se consumă la momentul inițierii sau constituirii grupului infracțional, organele de urmărire penală au obligația de a identifica în mod explicit această dată;
- În plus, în condițiile în care unele modalități alternative de comitere a infracţiunii (constituire, aderare) sunt susceptibile de prelungire în timp organele de urmărire penală au obligația ca, în susținerea acuzării, să precizeze şi momentul epuizării infracțiuni;
- Analiza caracterului structurat al fiecărui grup: cu reliefarea programului fiecărui grup infracțional organizat reţinut de procuror precum și a existenței unei ierarhizări a membrilor grupului şi a caracterului coordonat al acţiunilor;
- Analiza cerinţei de stabilitate a fiecărui grup: cu reliefarea unor elemente de stabilitate în timp și de continuitate a fiecărui grup infracțional organizat reţinut de procuror, acest element fiind esențial, pe de o parte, în realizarea distincției între pluralitatea constituită de infractori și participația penală, iar, pe de altă parte, în constatarea existenței caracterului organizat;
- Constată respectarea elementelor de fond intrinseci ale rechizitoriului în ceea ce priveşte celelalte infracţiuni de care sunt acuzaţi inculpaţii”.
Pe înțelesul tuturor, judecătorii au cerut DIICOT să spună ce fapte concrete arată că s-a constituit un grup infracțional, când exact s-a format grupul, când s-a încheiat infracțiunea, cine sunt exact membrii fiecărui grup, dacă grupul are structură organizată, ierarhie, coordonare etc. Pentru celelalte acuzații, de șantaj, lovire și alte violențe, judecătorii au stabilit că rechizitoriul este întocmit corect.
În contestațiile lor, avocații martorilor și procurorii DIICOT contrazic spusele judecătorilor, arată că sunt întrunite elementele de constituire a grupului infracțional organizat, iar avocații inculpaților cer, dimpotrivă, anularea întregului rechizitoriu, arată documentele din dosarul consultat de reporteri.
De asemenea, judecătorii au acceptat solicitările unor inculpați de a anula unele probe importante din dosar pentru că analizele financiare ar fi fost făcute de persoane care nu aveau voie din punct de vedere legal să întocmească astfel de expertize.
Procurorii au contestat decizia CAB, au arătat argumentat de ce resping decizia instanței, că probele sunt valide, iar constituirea de grup infracțional e suficient detaliată și argumentată, iar dosarul a ajuns astfel să se judece la Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea, în completul judecătorilor Luminiţa Criştiu-Ninu și Ilie Iulian Dragomir.
G4Media arăta în ianuarie 2024 că Luminiţa Criştiu-Ninu a fost promovată ca formator de magistrați în domeniul „Drept penal și procesual penal” și este considerată o apropiată de Lia Savonea, șefa ÎCCJ, care conduce gruparea antireformistă din Justiție și care a justificat modificările PSD la legile Justiției pe vremea lui Dragnea, a impus procurorii Secției speciale și șeful Inspecției judiciare, care au hărțuit magistrații incomozi.
Luminița Criștiu-Ninu a fost președinte interimar al Curții de Apel București în perioada în care titularul postului, judecătoarea Lia Savonea, a fost membru CSM.
Judecătoarea Criştiu-Ninu a fost şefa Tribunalului Teleorman şi apare în fotografii oficiale cu fostul şef al CJ Teleorman Liviu Dragnea, iar soțul judecătoarei Criștiu-Ninu a fost audiat ca martor în dosarul Tel Drum al fostului șef PSD condamnat definitiv pentru corupție în mai 2019. În decembrie 2023, ea s-a numărat printre membrii completului de la Curtea Supremă care au decis să nu mai aştepte decizia pe prescripţie a Curţii de Justiţie a UE în dosarul Andreei Cosma.
Judecătorea Luminiţa Criştiu-Ninu a făcut parte și din completul care, la 1 martie 2023, a anulat decizia Curții de Apel Brașov de sesizare a Curții de Justiție a UE (CJUE) privind neaplicarea deciziilor instanţelor naţionale pe prescripție. Vezi detalii aici.
Revenind la dosarul ”Las Vegas”, după patru luni, judecătorii ÎCCJ au respins atât contestația DIICOT, cât și contestațiile inculpaților din dosar, astfel că speța a fost restituită procurorilor pentru a fi refăcută acuzația de constituire de grup infracțional organizat.
În dosarul ”Las Vegas” sunt 85 de persoane implicate, din care 11 părți vătămate, 4 societăți și 70 de persoane inculpate.
Acuzațiile din dosarul ”Las Vegas”: Bătăi crâncene
Capii rețelei pe care DIICOT o acuză de mai multe infracțiuni sunt frații Mihăiță ”Polonezu” și Sorin Doroftei, iar în speță mai sunt implicați și membri ai cunoscutelor clanuri Feraru și Corduneanu, dar și inculpații cunoscuți în acest mediu, Bița și Șpac.
Acuzațiile din dosar sunt de constituire de grup infracțional, șantaj, instigare la șantaj, loviri și alte violențe.
Un exemplu de violență a inculpaților împotriva unui client, detaliat de procurori în rechizitoriu, conform unor fișiere video analizate de DIICOT, arată următoarele:
- ”(…) s-a constatat faptul că, în timp ce se aflau în interiorul sălii Las Vegas Iuliu Maniu – București, inculpații Șpac Vladimir Florin și Sirbu Marian zis ”Box”, precum și Bobu Dan-Gabriel, I-au lovit în mod repetat și cu intensitate ridicată pe bărbatul care apărea în primele două înregistrări. Loviturile aplicate de cei trei bărbați sunt extrem de violente și chiar par a-l aduce în final pe cel agresat într-o stare apropiată inconștienței. Bărbatul respectiv a fost lovit, în timp ce este pus la pământ, cu pumnii și cu picioarele (cu genunchiul în stomac, dar și cu talpa și călcâiul în cap și corp). Mai mult, după ce a fost ridicat în picioare, inculpatul Sîrbu Marian zis ”Box” l-a lovit cu pumnul în zona capului, făcând ca acesta să cadă la pământ (…)”.
Procurorii arată că Mihăiță Doroftei nu le-a reproșat că l-au bătut pe bărbat, ci că nu l-au bătut într-un loc ferit de camerele de supraveghere, cum ar fi baia.
- ”Doroftei Mihăiță i-a reproșat finului său, inculpatul Șpac Vladimir Florin, că au greșit agresându-l pe acel client într-un loc în care acțiunile lor sunt surprinse de camerele de supraveghere: ”Puteai să-l ei în baie”, spunea Doroftei citat de procurori.
O altă secvență arată cum angajații unei săli din Brașov aveau cunoștință, arată DIICOT, despre cum se ”rezolvă” cu violență animozitățile cu clienții care ”comentau” sau de la care urmau să recupereze prejudiciul:
- ”Angajalii cazinourilor ”Las Vegas” au avut cunoștiință despre modul violent in care acționa inculpatul Copăcianu Pavel-Claudiu, iar atunci cind au apărut probleme legate de clienții sălilor de jocuri i-au transmis acestuia ca respectivele persoane trebuie agresate. Relevant in acest sens este convorbirea purtată in data de 11.05.2022, la ora 15:12:42:
(…) Copăcianu Pavel-Claudiu: Suntem…da, am plecat la Roșiori acuma, suntem
plini cu de toate.
Alexandra: Claudiu, dă-i una in gură lui Curaju ăla din partea mea. Sparge-i dinții!
Copăcianu Pavel-Claudiu Da a venit? S-a intors?
Alexandra: Da! Sparge-i dinții.
Copăcianu Pavel-Claudiu: Îți face figuri pe acolo?
Alexandra: E… comentează mult, prost și fără rost. Că fac eu, că dreg eu…”
Copăcianu Pavel-Claudiu: Da.
Alexandra: Că s-a culcat cu mine și de-astea. Sparge-i dinții din partea mea.
Copăcianu Pavel-Claudiu: Du-te…
Alexandra: Mutilează-l!
(Copăcianu Pavel-Claudiu râde)
Alexandra: Te rog!
Copăcianu Pavel-Claudiu: Bine, Alex! Bine! (…).
Într-o altă secvență procurorii descriu presiunile la care ar fi fost supusă ruda unui client care câștigase peste 600.000 de lei și căruia Las Vegas nu a vrut să-i dea banii. Bărbatul a bătut în retragere și a renunțat la câștig de frică, spune DIICOT:
- ”Persoana vătămată a declarat că nu ii cunoaște personal nici pe Tori, nici pe Pletosu, doar a auzit despre aceștia că sunt persoane foarte periculoase din lumea interlopă, fiind cunoscuți astfel de majoritatea oamenilor din judetul Brașov. De asemenea a declarat că Pusuc Arsenie zis *Nene” a făcut această postare de frică, in urma telefoanelor pe care le-a primit din partea unor oameni periculosi apropiați ai celor de la Las Vegas. Tot cu ocazia audierii persoana vătămată a precizat ca, a doua zi după câștig alți jucători, clienti ai sălii respective l-au sfătuit si nu mai insiste se ceară caștigul sau se meargă Ia alte institulii sa depuna reclamație intrucat patronii Las Vegas sunt periculoși și pot trimite diferite persoane care să intre după ei in casă și să ii omoare. Persoana vătămată nu a putut oferi detalii despre aceste persoane”.
Apartamentele din Dubai
G4Media arăta în 2025 într-o investigație exclusivă a jurnaliștilor Sorin Semeniuc și Dan Tăpălagă cum unul din frații Doroftei, Sorin, deține 16 proprietăți în Dubai.
Contactat de G4Media Sorin Doroftei a fost reticent în a discuta despre aceste investiții, rezumându-se să declare că este vorba despre apartamente achiziționate în faza de proiect, pe o piață în creștere, scopul lor fiind să genereze profit pentru investitor.
Doroftei a refuzat să dezvăluie suma pe care a plătit-o sau de ce a ales Dubaiul pentru acest gen de investiție. De asemenea, a negat orice legătură între acest dosar penal și investițiile din Dubai, susținând că acestea datează din perioada de dinainte de demararea anchetei.
Sorin Doroftei (44 de ani) și fratele său, Mihăiță (48 de ani), fondatorii Las Vegas, sunt acuzați de DIICOT că:
- ”Membrii grupului, prin aplicarea a diferite forme de șantaj reprezentanților unor societăți comerciale, ar fi urmărit eliminarea concurenței în acest domeniu. De asemenea, prin folosirea unor metode similare și întrebuințarea de acte de violență, aceștia ar fi împiedicat anumiți clienți, care realizau câștiguri însemnate, să intre în posesia acestora (…)i”.
În timpul cercetărilor din dosar, pe numele lui Mihăiță Doroftei a fost emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile care nu a putut fi pus în aplicare după ce Mihăiță Doroftei a dispărut din România. În prezent, el este dat în urmărire generală de Poliția Română.
Legăturile cu frații Tate
Frații Doroftei dețin direct sau prin interpuși o încrengătură de firme în care apăreau și interesele fraților Tate, cum arată o investigație a jurnalistului Florin Râșteiu de la Buletin de București și două investigații de presă ale jurnaliștilor Victor Ilie și Luiza Vasiliu din luna mai 2023, publicate în RISE Project ( aici și aici ) și în rețeaua internațională de jurnaliști de investigații Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP).
Investigațiile de presă susțin că Andrew și Tristan Tate au fost implicați într-un acord de împărțire a profiturilor cu grupul ”Las Vegas” al fraților Doroftei.
Astfel, frații Tate aveau un acord de împărțire a profiturilor cu firma de jocuri de noroc deținută de Mihăiță și Sorin Doroftei, însă Las Vegas a respins orice acuzație adusă.
Conform acordului, cele două companii urmau să împartă profiturile provenite din cel puțin șase sucursale diferite ale cazinourilor Las Vegas, însă rețeaua de cazinouri a declarat reporterilor că au întrerupt toate legăturile cu frații Tate. Citește toate detaliile aici , aici și aici.
În rechizitoriul DIICOT procurorii îi acuză, pe scurt, de faptul că frații Doroftei aveau câte o rețea în fiecare județ care se asigura că jucătorii care câștigau la păcănele în cazinourile Las Vegas nu pleacă acasă cu banii.
Pentru asta, frații apelau, susțin procurorii, la șantaj, amenințări sau violențe, prin intermediari, toți inculpați în dosarul deschis în 2022 și trimis în judecată în 2023.
Buletin de București arăta, în 2022, că Las Vegas, cu peste 300 de săli de jocuri în 31 de județe, are licențe de slot machine deținute de trei firme. Cea mai veche există încă din 2011, Babaco Games SRL și este controlată de un offshore din Cipru, iar celelalte două, Noblepiagio și Avo Slots, create în 2018, sunt patronate de Mihăiță și Sorin Doroftei.
În perioada 2016-2022 aceste firme au acumulat venituri de aproape 1 miliard de lei , conform Buletin de București care citează datele publice de la Ministerul Finanțelor.
- ”Practic, persoanele care câștigau sume mari în sălile de jocuri de noroc deținute de Las Vegas Games ar fi fost îmbârligați că s-a stricat aparatul și nu pot să primească banii. În cazul în care persoana în cauză se revolta, așa-zișii oameni de pază interveneau cu amenințări, șantaj și violențe. Astfel, deși jucătorii câștigau „marele jackpot“, cum li se promitea din reclame, acesta nu ar fi ajuns, de fapt, la ei”, arată Buletin de București.
