Țărane, acum ce faci, ieși și declari: Era o INFRACTOARE, d-aia am și DIVORȚAT de ea?

Audierea și punerea sub acuzare a Bombonicăi Dragnea ridică mari semne de întrebare în legătură cu divorțul subit survenit între cei doi în urmă cu doar câteva luni. Ca și în cazul lui Ghiță de la Ploiești, se pare că avem de-a face cu scurgeri de informații de la personaje cu acces la dosarele de corupție aflate în lucru. Țărănușul este în stare însă, până va fi priponit împreună cu complicii, să iasă și să spună că d-aia a divorțat de ea. O mirosise că e cam infractoare...

Bombonica Dragnea, soţia liderului PSD Liviu Dragnea, a fost audiată la DNA, într-un dosar în care sunt cercetate fapte de corupţie, potrivit unor surse judiciare. Potrivit surselor citate ea a fost pusă sub acuzare, în acest caz, pentru abuz în serviciu.

La sfârşitul anului trecut, presa a scris că Liviu Dragnea ar fi divorţat de Bombonica. Liviu Dragnea nu a dorit să confirme, dar nici să infime informaţiile potrivit cărora a divorţat. "Asta este o chestiune strict personală şi vreau să rămână personală. Şi vă mulţumesc pentru înţelegere", a răspuns Liviu Dragnea.

Bombonica Dragnea a mai fost cercetata pentru evaziune fiscala, dar cazul a fost clasat in 2014.

Presa centrala a relatat ca ancheta in acest caz a fost inceputa in anul 2011 de Parchetul de pe langa Tribunalul Teleorman, dosarul fiind declinat apoi la Parchetul General in decembrie 2012, dupa ce Liviu Dragnea a fost numit vicepremier.

Dosarul a fost deschis in urma unei sesizari de la ANAF, care reclama faptul ca firma SC Hotel Turris SA, care opereaza un hotel cu acelasi nume in orasul Turnu Magurele, nu a platit taxe catre bugetul de stat, datoriile ridicandu-se la aproximativ 31 milioane lei.

De asemenea, inspectorii fiscali au identificat si alte nereguli in legatura cu o decizie a Adunarii Generale a Actionarilor Hotelului Turris din 2009 prin care cladirea hotelului si terenul aferent au fost transferate catre Bombonica Dragnea, actionarul majoritar al firmei, pentru suma de 214.320 lei, desi valoarea reala a imobilelor era de 110 milioane de lei.

Averea sotilor Dragnea, Liviu si Bombonica

Potrivit unei analize Hotnews despre liderul PSD din iulie 2015, familia Dragnea detine 3 terenuri intravilane, unul in Alexandria, dobandit in perioada 2002-2009, (4036 mp), unul in Busteni din 2007 (1314mp) si un altul de, achizitionat in 2009, cu o suprafata de aproape 3000 de mp, potrivit declaratiei de avere completata de deputat in iunie 2015.

Liviu si Bombonica Dragnea detin un apartament cu o suprafata de 80 de mp, in Turnu Magurele, din 1997 si un complex hotelier, restitui printr-o hotarare judecatoreasca sotiei presedintelui interimar PSD, in 2009. Acesta are o suprafata construita la sol de 1.527 de mp.

In 2009, Bombonica Dragnea a devenit actionar majoritar, cu peste 95% din actiuni, al societati comerciale Hotel Turris SA din Turnu Magurele. In acelasi an, Adunarea Generala a Actionarilor a societatii comerciale a decis sa-i restituie actionarul majoritar mai multe imobile apartinind Hotel Turris SA, printre care si cladirea unui hotel, principalul activ imobiliar al firmei.

Conform declaratiei de avere completate de catre Liviu Dragnea in iunie 2009, valoarea imobilelor restituite sotiei era de 110.770.151,33 lei. Adica o suta zece milioane de lei, echivalentul a peste 25 de milioane de euro.

Sotia lui Dragnea a mai primit pentru - compensarea partiala a datoriilor Hotel Turis S.A un autoturism Land Rover, din 2008.

In ultima declaratie de avere, Liviu Dragnea mai declarat ca detine o casa in Alexandria, fara a specifica insa suprafata, modul de dobandire sau numele propietarului, in aceasta zona a declaratiei fiind scris "in constructie". In noiembrie 2012, jurnalistii de la B1TV au scris despre casa lui Dragnea de la Alexandria si consemnau, de asemenea, lipsa din declaratia de avere de la aceea vreme a informatiilor despre aceasta imobil. Proprietatea acestuia ar avea peste 7.000 de metri patrati, piscina de lux si teren de tenis, potrivit B1TV.

Comunicatul OFICIAL al DNA 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații:

ALESU FLOAREA, la data faptelor director general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman și DUMITRU JENICA, la data faptelor șef Serviciu Resurse Umane, Juridic și Contencios din cadrul aceleiași instituții, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
- instigare la fals intelectual, în formă continuată,

BALABAN CONSTANTIN CLAUDIU, la data faptei șef al Complexului de servicii destinate copilului și familiei din mun. Alexandria și BOBOC REMUS IONUȚ, la data faptei șef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic și Aprovizionare din cadrul D.G.A.S.P.C. Teleorman, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată,

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecta

PRODANA (fostă Dragnea) BOMBONICA, coordonator al Complexului de servicii destinate copilului și familiei și șef serviciu Secretariat din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, la data comiterii faptei, sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Din ordonanțele întocmite de procurori a rezultat că există date și probe potrivit cărora:
În perioada iulie 2006 – 2013, inculpatele Alesu Floarea și Dumitru Jenica, în calitățile menționate mai sus, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, au dispus în mod ilegal menținerea în funcții și implicit plata drepturilor salariale pentru un număr de patru angajați din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman. Aceasta, în condițiile în care cunoșteau faptul că, deși cei patru au figurat în mod scriptic ca angajați în cadrul instituției respective, ei nu s-au prezentat efectiv la serviciu și nu au prestat vreo activitate.

Cei patru angajați au fost menținuți pe statul de funcții ale instituției, încasând astfel lunar sume necuvenite în cuantum total de peste 150.000 lei, prejudiciind astfel bugetul de stat și bugetul local.

În același context, în intervalul ianuarie – mai 2014, în scopul justificării salarizării activității a două dintre persoanele respective, inculpatele Alesu Floarea și Dumitru Jenica i-au determinat, direct și indirect, pe subordonații lor Balaban Constantin Claudiu și Boboc Remus Ionuț să falsifice diferite înscrisuri (pontaje lunare, state de plată, condici de prezență, fișe de prezență colective, rapoarte de activitate, rapoarte de evaluare, precum și alte documente justificative) cunoscând că, în acest fel, au fost atestate fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul justificării doar scriptice a activității acestora.

În perioadele 3 martie - 1 august 2008 și 3 iulie 2009 – 1 august 2010, suspecta Prodana Bombonica, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului și familiei și în calitate de șef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu știință atribuțiilor de serviciu, deși a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcția de referent la instituțiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu și nu au respectat prevederile contractului individual de muncă și fișa postului, nu a întreprins nici un demers de sancționare a persoanelor respective.

Această conduită a permis celor două angajate să își încaseze în mod necuvenit drepturile salariale aferente perioadelor menționate.

Inculpaților și suspectei li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

Precizăm că inculpata Alesu Floarea a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupție cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. (comunicat 1314/VIII/3 din 19 septembrie 2014 ).

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 HARTĂ INTERACTIVĂ Rezultate alegeri prezidențiale 2019 - Turul 1. Vezi cât a obținut fiecare candidat și în ce…

2 ALERTĂ Rareș Bogdan, mesaj în miez de noapte! „Dăncilă să se pregătească pentru un dialog cu procurorii, din c…

3 Pentru cunoscători / Tentativa lui Macron și a serviciilor secrete franceze de a face jocuri murdare în România …

4 Gata, „revoluția anti-clica PSD” a lui Orban s-a terminat! Reforma administrației, promisă „rapid”, se amână „…

5 Primul semnal din USR. Cosette Chichirău, contracandidata lui Barna la alegerile interne: „Nu știu ce va face …

recomandări

Te ia DNA: Mircea Man

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Un videoclip care îți încălzește inima