Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că speranța europeană a românilor, exprimată imediat după 1989, a fost un bun sfătuitor, dar a atras atenția că cele mai puține transformări le-a avut "versantul represiv al statului".

Potrivit acestuia, "cel puțin atunci când tratează cu România, anumiți funcționari ai Comisiei Europene par să fi pierdut știința părinților fondatori de a recunoaște imediat și de a respinge hotărât derapajele autoritare și discreționare ale agențiilor represive ale statului".

"Noi, care, ca și Adenauer, De Gasperi și Schuman, am trăit experiența totalitară, am învățat să nu confundăm represiunea nedreaptă și abuzul de putere cu statul de drept", a mai spus Tăriceanu.

Președintele Senatului a amintit parcursul european al României după 1989.

"România, asemeni altor țări din regiune, s-a îndreptat în chip natural către Uniunea Europeană. Primul dintre motivele (n.r. pentru care s-a orientat către UE) este identitatea. Discursul identitar a căpătat astăzi, din păcate, conotații naționaliste și populiste pretutindeni în Europa și lucrurile stăteau cu totul altfel acum 27 de ani. Societatea românească experimentase regimul comunist ca pe un exil, integrarea europeană părea să fie înainte de orice altceva o întoarcere la originile politice, culturale și intelectuale. Întoarcerea în Europa a fost imediat a doua zi după căderea comunismului definiția cea mai scurtă și cuprinzătoare dată de români, ca și de cehi, maghiari, polonezi, maghiari sau baltici, complicatului proces de transformare postcomunistă. Această reîntoarcere în Europa nu avea alternativă imaginabilă ori dezirabilă. Numai în UE își putea găsi și reîntregi identitatea", a arătat Tăriceanu.â

AGERPRES