Ateș, o grupare de gherilă condusă de tătarii din Crimeea, se declară pregătită să pună mâna pe arme pentru a-și elibera peninsula de sub ocupația rusească.

FOTO Shutterstock

Ateș, care înseamnă „foc” pentru tătarii din Crimeea, a fost înființată în septembrie anul trecut pentru a ajuta armata ucraineană din spatele liniilor inamice. În zece luni de rezistență, gruparea a revendicat aruncarea în aer a unor puncte de control, asasinarea unor ofițeri ruși, incendierea unor barăci și furnizarea de informații sensibile serviciilor secrete ucrainene. De asemenea, a lansat avertismente asupra unor planuri subversive ale rușilor, cel mai recent fiind legat de plasarea unor mine în combinatul chimic din Armiansk, în nordul Crimeei.

Acum liderul acestei grupări de gherilă, Mustafa Djemilev (79 de ani), afirmă că tinerii aflați sub comanda sa sunt pregătiți să treacă la nivelul următor, și anume să pună mâna pe arme pentru a elibera Crimeea, relatează cotidianul britanic „The Guardian”.

„Ateș este foarte adânc infiltrată” în spatele liniilor rusești, a subliniat Djemilev într-un interviu acordat pentru „The Guardian” de la Kiev, capitala Ucrainei.

Potrivit liderului tătar, deși membrii Ateș acționează în cele mai sensibile zone ale inamicului, mai ales în Crimeea, totuși niciunul dintre ei nu a fost prins de ocupanții ruși. Gruparea conține în principal tătari, dar și ucraineni și ruși nemulțumiți de regimul condus de Vladimir Putin.

Tătarii, victime ale persecuției și deportărilor rusești

Persecutați și expulzați din Crimeea începând sub Imperiul Rus, apoi sub Uniunea Sovietică, tătarii din această peninsulă de la Marea Neagră se opun noii stăpâniri a Moscovei, care a început în februarie/martie 2014.

La 12 martie 2014, la două săptămâni de la sosirea primilor „omuleți verzi” ai Moscovei în Crimeea, Djemilev a avut o discuție telefonică de 45 de minute cu Putin, dar cei doi nu s-au înțeles.

Liderul de la ar fi căutat să obțină colaborarea lui Djemilev, susținând că îi vede pe tătarii din Crimeea drept „pacifiști”. „I-am spus: «Stai puțin, vorbim despre non-violență atunci când îți aperi drepturile civile în propria ta țară. Dar când cizma unui inamic pășește pe pământul tău, atunci este o problemă complet diferită»”, a precizat liderul tătar.

Potrivit lui Djemilev, tătarii din Crimeea suportă greul ocupației rusești. Deși reprezintă 13% din populația peninsulei (estimată la 2,4 milioane de persoane), totuși sunt vizați de 85% dintre arestările politice și perchezițiile ilegale efectuate împotriva contestatarilor Moscovei.

Djemilev spune că 49 de activiști tătari au dispărut în cei nouă ani trecuți de la anexare și cadavrele a doar opt dintre ai au fost găsite. Numeroși politicieni și zeci de activiști tătari sunt în prezent după gratii.

Kievul colaborează cu liderii tătari

În pofida represiunii, Djemilev dă asigurări că tătarii ar spori rândurile rezistenței dacă ar simți apropierea eliberării. „Acum aproximativ 1.000 de tineri sunt gata să ia armele imediat ce se apropie armata ucraineană”, afirmă el.

Consilierul prezidențial Mîhailo Podoliak afirmă la rândul său că statul ucrainean se bazează pe tătari, „ideologic, politic și din alte puncte de vedere”, în eliberarea Crimeei. „Sunt foarte activi și eficienți în ceea ce privește pregătirile pentru viitoarea eliberare a Crimeei”, a declarat Podoliak, precizând că Mustafa Djemilev și liderul Adunării Naționale a Tătarilor din Ucraina, Refat Ciubarov, cooperează activ cu biroul prezidențial și guvernul ucrainean.