„Taxați bogații!”/Omul supranumit „coșmarul miliardarilor” din Franța atrage susținerea străzii și furia oamenilor de afaceri
O propunere se află în centrul unei dezbateri aprinse în Franța: ar trebui guvernul să-și redreseze finanțele prin reducerea cheltuielilor cu pensiile, sănătatea și educația sau prin impozitarea persoanelor extrem de bogate, într-un moment în care numărul super-bogaților a crescut? Există cel puțin două opinii ferme, scriu Le Monde, New York Times și Financial Times.
O propunere venită dinspre stânga franceză, care ar impune o nouă taxă de 2% asupra activelor de peste 100 de milioane de euro, generează o dezbatere aprinsă și, în mod special, furia oamenilor de afaceri și a dreptei.
Planul fiscal, propus de economistul francez Gabriel Zucman, a devenit un simbol al partidelor socialiste și de stânga din Franța, care susțin că acesta va reduce deficitul bugetar al țării și va combate inegalitatea.
Reducerea deficitului este scopul principal al noului guvern francez condus de aliatul lui Emmanuel Macron, Sébastien Lecornu.
Predecesorul său, Francois Bayrou, a fost demis de parlament după ce a propus un plan de austeritate care prevedea reduceri de cheltuieli în valoare de 44 de miliarde de euro, iar Lecordu are nevoie de susținerea socialiștilor pentru a supraviețui.
Manifestanții care au ieșit să respingă austeritatea, joi, în marile orașe franceze, susțin, evident, impozitarea bogaților.
Companiile și partidele de dreapta avertizează însă că taxa este incorectă și că va atrage o calamitate economică.
„Coșmarul miliardarilor”
Zucman, un economist de 38 de ani, pe care cotidianul francez Le Monde l-a numit „coșmarul miliardarilor”, pledează de peste un deceniu pentru impozite specifice pe avere.
În 2023, el a câștigat Medalia John Bates Clark, un premiu acordat pentru cele mai semnificative contribuții ale unui economist sub 40 de ani.
Asociația Economică Americană, care acordă premiul, a spus că Zucman este „unul dintre cei mai importanți experți mondiali în evaziune fiscală” și un contribuitor major la cercetarea privind măsurarea și explicarea creșterii inegalității economice.
Gabriel Zucman (stânga) și criticul său, omul de afaceri Bernard Arnault. FOTO: JOEL SAGET / AFP / Profimedia Profesor de economie la Universitatea din California, Berkeley, și la Școala de Economie din Paris, Zucman a intrat recent în centrul atenției cu afirmații potrivit cărora un impozit de 2% aplicat celor mai bogați 1.800 de indivizi din Franța ar genera venituri de 15-20 de miliarde de euro.
Cifra este contestată de unii economiști, care spun că suma ar fi mai degrabă de 5 miliarde de euro.
În februarie, Adunarea Națională a Franței a aprobat așa-numita taxă Zucman, dar planul a fost ulterior respins în Senat.
Zucman are admiratori din partea stângii din Washington, printre care se numără senatorii Elizabeth Warren și Bernie Sanders, scrie New York Times .
„Președintele celor bogați”
În marile orașe din Franța, protestatarii au afișat săptămâna trecută pancarte cu mesajul „Impozitați-i pe bogați” și au scandat apeluri la „justiție fiscală”.
Un grup de demonstranți a pătruns în ministerul de finanțe din Paris, strigând că guvernul „are soluții pentru a găsi bani; tot ce trebuie să faceți este să vă uitați în buzunarele miliardarilor”.
Problema a atins un punct critic după ce guvernul Bayrou a căzut din cauza bugetului de austeritate care ar fi afectat inclusiv cheltuielile sociale.
Macron are o problemă.
Un raport recent al Curții de Conturi din Franța a arătat că finanțele țării s-au deteriorat în parte din cauza reducerilor fiscale acordate de președinte companiilor și persoanelor fizice cu venituri mari, care au dus la pierderi anuale de 50 de miliarde de euro pentru trezorerie.
Una dintre primele măsuri luate de președinte în primul său mandat a fost să reducă impozitul pe averea netă a persoanelor fizice care depășesc un anumit prag, înlocuindu-l cu un impozit mai restrâns pe activele imobiliare.
De asemenea, el a redus treptat impozitul pe profit de la 33% la 25% și a aplicat un impozit fix de 30% pe câștigurile de capital.
Însă Macron a plătit un preț politic ridicat pentru aceste reduceri fiscale, oponenții săi etichetându-l rapid drept „președintele celor bogați”.
O propunere „nebunească” și „comunistă”
Liderii de afaceri francezi au calificat propunerea drept „nebunească” și „comunistă”.
Bernard Arnault, directorul executiv al conglomeratului de lux LVMH, a declarat că această inițiativă reprezintă „o dorință clar exprimată de a distruge economia franceză”.
„Nu pot să cred că forțele politice franceze care guvernează sau au guvernat țara ar putea acorda vreo credibilitate acestei ofensive, care este mortală pentru economia noastră”, a declarat miliardarul într-un comunicat.
Arnault l-a catalogat pe Zucman drept un „activist de extremă stânga” a cărui „ideologie vizează distrugerea economiei liberale”. Arnault este unul dintre cei mai bogați oameni din lume, în mare parte datorită participației sale majoritare în grupul de lux listat la bursă din Paris, în valoare de 256 de miliarde de euro, pe care l-a construit.„Competența pseudo-academică a lui Zucman este larg dezbătută”, a spus Arnault, adăugând că aceasta era îndreptată împotriva lui personal, având în vedere că era „cu siguranță cel mai mare contribuabil individual și unul dintre cei mai mari contribuabili corporativi prin companiile pe care le conduc”.
Zucman a descris critica lui Arnault ca fiind „nefondată”.
„Venind din partea unuia dintre cei mai bogați oameni din lume și într-un context în care libertatea academică este pusă sub semnul întrebării într-un număr tot mai mare de țări, această retorică… ar trebui să ne îngrijoreze pe toți”, a scris Zucman pe X, adăugând: „Este timpul să impozităm miliardarii la o rată minimă”.
Criticile oamenilor de afaceri
Arnault nu este singurul care se opune acestei idei.
Éric Larchevêque, cofondator al companiei de portofele criptografice Ledger, a declarat pentru Financial Times : „Este colectivism, este comunism, este un atac fundamental la adresa libertății și a dreptului meu la proprietate”, a spus el.
Cu o valoare estimată de investitorii de capital de risc la 1,3 miliarde de euro, participația lui Larchevêque îi asigură o avere suficient de mare încât să fie nevoit să plătească noul impozit pe avere, chiar dacă start-up-ul necotat la bursă nu realizează profit și nu plătește dividende.
Aceasta este de altfel una dintre obiecțiile oamenilor de afaceri.
Giganții francezi din domeniul tehnologiei au avertizat că impozitul ar putea fi interpretat ca aplicându-se evaluărilor companiilor și ar putea obliga acestea să plătească miliarde de euro fiscului pentru câștigurile nerealizate.
Tabăra pro-Zucman susține că fondatorii start-up-urilor ar putea să-și plătească impozitele prin cedarea de acțiuni către un fond suveran francez sau prin împrumuturi — ambele idei fiind puternic contestate.
Criticii susțin de asemenea că impozitul ar putea fi neconstituțional, având în vedere că ar afecta un grup restrâns de aproximativ 1.800 de persoane.
Dar argumentul taxării superbogaților este unul popular într-o țară care găzduiește unele dintre cele mai bogate persoane din lume, precum Arnault sau familiile miliardare din spatele Hermès și L’Oréal.
Mulți lideri din mediul de afaceri consideră acum că o formă de impozit pe avere a devenit inevitabilă, dar speră într-o versiune mai moderată.
Macron rămâne ferm împotriva impozitelor pe avere și consideră propunerea lui Zucman o aberație, a declarat o persoană familiarizată cu gândirea sa.
Premierul Lecornu a declarat pentru ziarele regionale franceze că este deschis la discuții privind „echitatea fiscală și împărțirea sarcinii”, dar a avertizat că „activele profesionale” trebuie tratate cu „atenție”.
Pentru Zucman, răspunsul este clar. „Persoanele extrem de bogate nu plătesc aproape deloc impozit pe venit, iar în ultimii 15 ani s-a înregistrat o explozie a averilor miliardarilor”, a declarat el într-un interviu acordat joi.
