Începând cu 1998, timp de doi ani, Decebal Ilina a fost șef al Departamentului Înzestrare și Servicii din cadrul Ministerului Apărării și apoi, până în 2005, secretar de stat pentru Industria de Apărare în Ministerul Industriei și Resurselor.

Controlează firma care livrează sistemele optice pentru Armată
Acum, la vârsta de 77 de ani, Decebal Ilina încă este implicat în afaceri, fiind președintele Consiliului de Administrație al Pro Optica SA.
Desprinsă din Întreprinderea Optică Română (IOR) în 1990 și privatizată de FPS în anul 1999, Pro Optica a devenit cunoscută datorită actorului și omului de televiziune Florin Călinescu, care a fost acționarul majoritar, prin firma sa – Florin Călinescu Media Company Impex SRL.
În 2014, Florin Călinescu își vinde părțile din firmă, iar acționarul majoritar devine Global Synergy Consult SRL, deținută de Marinică Mîrzu Dănilă, persoană aflată de la început în afacere, ca director. Acum, în Global Synergy Consult SRL sunt asociați Marinică Mîrzu Dănilă și fiul său Andrei Dănilă Mîrzu.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/florin-calinescu--foto-facebook.jpg)
Decebal Ilina a apărut în Pro Optica în anul 2015, când i-a luat locul lui Marinică Mîrzu Dănilă în fruntea Consiliului de Administrație al societății pe acțiuni.
Pro Optica este lider pe piața românească în sectorul de soluții optice pentru apărare și securitate (cum ar fi sisteme de ochire, aparatură night vision etc.) și un important beneficiar de bani publici prin contractele cu Ministerul Apărării.
Puțin înaintea lui Decebal Ilina, în perioada 2011-2014, prin CA al Pro Optica a trecut și Marius Eugen Opran, general STS în rezervă.
Legăturile de afaceri ale generalului Opran
Opran a mai fost și secretar de stat în MAI şi consilier personal al preşedintelui Ion Iliescu. De asemenea, a condus UGIR 1903 și, conform LinkedIn , a ocupat poziții importante legate de NATO.
Opran a mai administrat și câteva companii de stat: Petrolimportexport SA (până să fie privatizată în 1999), Telecomunicații CFR SA (2004-2005) și Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA (2003-2005).
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/marius-eugen-opran-agerpres6713653-1024x681.jpeg)
În privat, Opran a fost implicat direct, ca asociat sau ca administrator, în 14 firme românești. În aceste afaceri a fost asociat cu angajați de la Nuclearelectrica, cu preşedintele Federaţiei Patronale a Metalelor Preţioase şi Semipreţioase, cu oameni din conducerea UGIR 1903, cu cetățeni străini, cu oameni de afaceri susținători ai PSD, dar și cu Manole Răzvan Cernăianu (în firma Cyber Smart Defence SRL), cunoscut ca hackerul TinKode, care a fost condamnat, în 2012, la doi ani cu suspendare și plata unor daune în valoare de 120.000 de dolari pentru că a atacat site-urile NASA, Oracle, Pentagon și Armata SUA.
Opran a mai fost, între 1998 și 1999, președintele CA al Solar Boneh SA, firmă care a beneficiat (ca și altele ale lui Opran) de multe contracte cu statul și în care administrator a fost (între 1998 și 2001) și Dan Ioan Popescu.
Generalul Opran a fost implicat în multe afaceri de răsunet după 1990, în special cu echipamente de telecomunicații. În prezent, Opran nu mai face nicio afacere în România, dar unele dintre firmele în care a activat încă funcționează.
De-a lungul timpului, Opran a făcut afaceri cu nume grele, cum ar fi generalul Ion Plăviciosu (fostul șef al Institutului de Cercetări Militare de la Clinceni) sau cu generalul Nicolae Irimie (locțiitor al șefului Departamentului Înzestrării al Armatei până în 2005).
Legăturile de afaceri ale generalului implică și nume civile, cum este Adrian Mitu (fost secretar general-adjunct al Camerei de Comerț și Industrie a României, fost secretar de stat la MAE și la Ministerul Economiei, fost consilier al lui Codruț Șereș) sau cu Cristian Lulache (fiu al generalului Ion Lulache, fost șef al Direcției Mobilizare din MApN, fost asociat cu generalul Atanasie Stănculescu, naș de cununie al PNL-istului Cristian David).
Asociat cu un diplomat american
În anul 2004, Marius Eugen Opran fondează Cube Consulting Company SRL (firmă care a participat și la licitația de desemnare a consultantului pentru securizarea granițelor României de la Marea Neagră).
Doi ani mai târziu, Decebal Ilina s-a asociat și el în firmă, unde a stat până în 2017 când aceasta a fost radiată.
În 2007, în Cube Consulting Company mai apare un personaj interesant, americanul Michael Einik Myron.
Michael Einik Myron este diplomat și a fost consilier la Biroul American pentru Combustibili şi Energie, consilier la ambasadele SUA din Abuja (Nigeria), Brasilia (Brazilia) şi Moscova (pe vremea URSS) și a fost însărcinat cu afaceri și șef adjunct al misiunii pe când ambasador SUA în România era Alfred Moses (între 1994 și 1997). După România, Einik a fost trimis la post în Macedonia.
De altfel, Einik a și administrat firma de imobiliare Ambas Invest SRL, fondată de Alfred Moses la Turda, în anul 2007.
Tot în județul Cluj, Einik a fost asociat cu membri ai familiei Rațiu în firma Casa Rațiu de Nagylak SRL (care împărțea sediul social cu firma lui Moses) cu scopul de a dezvolta un complex turistic la Turda.
În România, pe lângă afacerile cu generalii români, Myron a mai fost implicat în afaceri imobiliare și cu energie (mai ales cu gaze naturale).
Myron și celălalt american adus în România
În 2002, Michael Einik Myron devine vicepreședinte al CA al Sinaia SA după ce firma americană Rainbow Ride Consulting L.L.C. din Texas (firmă prezentă în multe afaceri din România și ai cărei beneficiari finali sunt oameni de afaceri israelieni) devine acționar în locul Bellway L.L.C. din Huston.
Dar prima afacere din România în care Myron a participat direct a fost în 2003 prin deschiderea IPD Romania SRL (redenumită International Project Development SRL) la București.
Societatea comercială a fost fondată de un offshore din Seychelles, Hemisphere Development International Limited, și administrată de Myron Michael Einik. După câteva luni, în firmă intră un alt american, Ronald E. Ray.
În 2005, Ray iese din firmă și își cesionează părțile lui Myron care devine asociat (50%) cu firma din Seychelles. Apoi, după un an, Myron preia toată firma, iar în 2012 îi suspendă activitatea.
Eroul din Vietnam și gazul românesc
Ronald E. Ray este un fost ofițer al Armatei SUA recompensat cu cea mai înaltă decorație, Medalia de Onoare, considerat un erou pentru acțiunile sale din războiul din Vietnam.
După ce a părăsit armata, Ray s-a implicat în afaceri imobiliare, a fost asistent special al Secretarului Comerțului al SUA și a susținut Partidul Republican lucrând în campaniile prezidențiale ale lui Ronald Reagan și George H.W. Bush.
În 1989, președintele Bush l-a numit secretar adjunct al Departamentului pentru Afacerile Veteranilor și a devenit președinte al Societății Medaliei de Onoare a Congresului.
O altă afacere în care este pomenit eroul american Ray, în jurul anului 2003, este Amgaz SA din Mediaș, unde apare prin firma sa din Statele Unite (deschisă în 1981 și care acum este inactivă) International Project Development USA Inc.
Alături de firma americanului mai erau asociați compania de stat Romgaz, Infochem Internațional (patronată de Horia Roșu, fostul consilier pe probleme de gaze naturale al ministrului Industriilor din Guvernul Adrian Năstase, Dan Ioan Popescu) și offshore-urile cipriote Bossplace Management Limited și Synthema Enterprises Limited (ambele reprezentate de firma lui Horia Roșu).
Scopul înființării Amgaz a fost de a se ocupa cu stocarea gazelor naturale în depozitul Nades-Prod-Seleus, activitate pentru care Romgaz nu ar fi avut bani.
Un an mai târziu, în 2004, reprezentanții Ministerului Economiei care deținea Romgaz, hotărăsc „transferul către Societatea Comercial Amgaz – S.A. Mediaș, pe principii economico-financiare, a drepturilor și obligațiilor care au ca obiect operațiunile petroliere de dezvoltare și înmagazinare subterană a gazelor naturale, pentru zăcământul Sarmatian III, Cetatea de Baltă și care fac obiectul acordului de concesiune a 51 de perimetre de dezvoltare-exploatare și exploatare petrolieră”.
În 2005, Myron a fost și el numit administrator pentru patru ani în Amgaz, alături de Peter Braun și alte patru persoane, dar au rămas în firmă până în 2007, când în acționariat a apărut GDF Suez.
Când a fost închisă, în 2016, patronii Amgaz erau Romgaz (35%) și GDF International (65%).
Apariția în acționariat a unui american născut în URSS
Dar prin intermediul acestei afaceri a apărut în scenă un alt personaj controversat, prezent în multe tunuri de răsunet, și anume Peter Braun, un american născut în URSS, care era reprezentantul firmei Internațional Project Development USA Inc (patronată de americanul Ronald E. Ray).
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/peter-braun-1.jpg)
Cea mai cunoscută afacere în care a fost implicat Braun a fost privatizarea Alro Slatina în favoarea rușilor. De altfel, Braun a fost vicepreședintele CA la Alro şi președinte al Conef, deţinute acum de oligarhul rus Vitali Machitski. Cunoscut ca un apropiat al fostul primar Adriean Videanu, numele lui Braun mai este legat și de scandalul imobiliar Cathedral Plaza, și de unele drepturi litigioase cu terenuri, mai ales din nordul Capitalei.
Și acum, la 68 de ani, Braun îmbină, prin câteva firme pe care le controlează, afacerile din imobiliare cu cele din energie, în care și-a implicat și familia.
Myron Michael Einik și tovarășul său Peter Braun au făcut afaceri împreună și prin Amgaz Furnizare SRL (fondată în 2006). La început, alături de ei a fost asociată și Monica Roșu, fiica lui Horia Roșu (fostul angajat al Ministerului Industriilor). În 2007, firma este preluată de Adrian Ivan care o vinde mai departe lui Alin Ardelean (fiul fostului șef al Doi și-un Sfert) și partenerilor săi de afaceri.
Amgaz Furnizare se numește acum Nova Power & Gas SRL (un important trader de energie și gaz) și este deținută de compania E-Infra, controlată de frații Simion și Teofil Mureșan și omul de afaceri Marian Pantazescu.
Pe diplomatul Michael Einik Myron l-am mai găsit cu afaceri și în Letonia prin firmele Evoled și Koatum în care a fost asociat cu mai mulți ruși și letoni legați de mediul academic și politic de la Riga.
În 2005, Myron fondează, împreună cu soția sa Sarah M. Einik, firma de imobiliare Nudaey Invest SRL (fără activitate). Sarah Einik face afaceri, încă din 2003, cu Suzan Taher (fata cea mare a afaceristului Fathi Taher) prin firma Galeria Assemblage SRL (închisă temporar).
Afacerea militarilor
Total Consulting & Trading Grup SA a fost fondată în 2005 și este o altă afacere căreia i s-a dedicat Decebal Ilina.
Când a fost închisă, în anul 2009, firma îi avea ca asociați pe Decebal Ilina, Mihail Costache Codrescu (care în 2006 era șef serviciu Direcţia economico-financiară şi administrativă la Oficiul Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor ), Ion Danciu (nepotul generalului Decebal Ilina, fost director în Romarm în perioada 1984-2006), Ilie Ivorschi (fost militar până în 1991, economist la Grupul Industrial al Armatei până în 1997, apoi la Arsenalul Armatei până în 2000 și Departamentul Înzestrării și Serviciilor Armatei până în 2001, cenzor Romarm Filiala Moreni, la fabrica de Armament Mizil, Arsenal Reșița și Uzina Automecanică Moreni, consilier al ministrului muncii Gheorghe Barbu în perioada 2005-2007, consilier general la Primăria Capitalei în perioada 2006-2008, consilier local la Sectorul 6 între 2008 și 2009, apoi consilier parlamentar și director general la Camera Deputaților, în paralel, între 2005 și 2010, a fost cenzor la Romtehnica, suprapuneri de funcții care au atras atenția ANI), și Gheorghe Nemțanu (fost director al Romarm, demis în 2005).
Crâșma devenită afacere de un miliard
Midmar Callatis SRL este o altă firmă prin care a trecut Decebal Ilina. A fost fondată în decembrie 2005 la Mangalia de Ion Preda cu scopul de a se ocupa de restaurante. În 2008, își adaugă la obiectele de activitatea și producția și distribuția de energie electrică.
Patru ani mai târziu, Midmar Callatis apare drept coproprietar ale unor terenuri din județul Constanța alături de firma Enol Grup SRL (o firmă a unor băieți deștepți din energie) pentru dezvoltarea unor parcuri eoliene. Decebal Ilina apare în firmă în anul 2012.
În 2014, asociați erau Decebal Ilina, Ion Preda (asociat în altă firmă cu Viorel Grigorenco, fost partener de afaceri cu fratele fostului șef al SIE Ioan Talpeș), Ana Mihaela Preda, Steluța Bercea, Gabriel Bercea (asociat și în Midmar Star care a avut contracte mari cu Garda de Coastă și în alte firme legate de energie), Constantin Mureșanu, Aurel Itu și Dorinel Mihai Mucea (fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, condamnat pentru trădare prin transmitere de secrete în cazul „privatizărilor strategice” în care au fost implicați și ministrul Codruț Șereș, bulgarul Stamen Stanchev și spionul azer Vadim Benyatov).
Totodată, Mucea a fost cel care a negociat contractul de privatizare al celei mai mari companii româneşti – SNP Petrom, companie transferată în 2004 sub controlul societăţii austriece OMV.
Mucea dispare din firmă, dar în 2018 reapare ca reprezentant al Cantyon Creek SRL (prezentă în mai multe afaceri cu energie și fondată de un australian), devenită asociat juridic în Midmar Callatis SRL.
Afacerea „Nero” cu eoliene
Acum, Midmar Callatis este deținută de Nero Adamdel Renewables SA, care, la rândul ei, îi are ca asociați pe Nero Renewables NV din Țările de Jos și Danube Wind Holding 2 S.A.R.L. din Luxemburg, firme implicate în mai multe proiecte cu eoliene.
Afacerea „Nero” cu eoliene, plecată de la Midmar Callatis care la început se ocupa cu restaurantele, cuprinde acum un conglomerat de firme și este estimată la aproximativ 1,5 miliarde de euro.
De-a lungul timpului, pe lângă implicarea lui Decebal Ilina, au mai pus umărul multe alte firme și persoane cunoscute cum ar fi Emanuel Babici (cunoscut industriaș și fost ministru adjunct și secretar de stat în Ministrul Industriei la începutul anilor 90) sau Silviu Boghiu (fost director Electrica trimis în judecată de DNA în 2005 pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni – luare de mită; spălare de bani; delapidare; fals în înscrisuri; fals intelectual la legea contabilităţii; instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată – și achitat definitiv în 2013).
Afaceri cu un trădător
În 2002, Decebal Ilina fondează, împreună cu viitorul trădător Dorinel Mihai Mucea, implicat în „Dosarul privatizărilor strategice” , cu Dan Rădulescu, cu Georgeta Rădulescu și Geda Prodexim SRL (producător de tractoare și controlată de Dan Rădulescu), firma Agroleasing SA. Ilina părăsește firma în 2005, iar Agroleasing este radiată în anul 2012.
Dorinel Mucea a fost unul din principalii sponsorii ai PSD în anul 2001, după care a devenit reprezentantul Ministerului Economiei în consiliile de administraţie ale companiilor Termoelectrica, Transelectrica, Hidroelectrica, Electrica şi Petrom.
Pe lângă Midmar Callatis SRL, unde apare asociat cu generalul Ilina, Mucea a fost acţionar sau administrator la mai multe companii cu diverse domenii de activitate.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/dorinel-mihai-mucea-agerpres100857-1024x785.jpeg)
Acuzat că a fost șeful „corbilor” din România
Istoricul Marius Oprea face, într-o postare recentă pe Facebook , o serie de acuzații grave la adresa generalului Decebal Ilina, susținând că acesta ar fi condus reţeaua GRU (serviciul de informații militare al Rusiei) din România, drept succesor al lui Nicolae Militaru.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/decebal-ilina-agerpres117269-copy.jpg)
Potrivit lui Oprea, la mijlocul anilor 90 s-a produs o „predare de ştafetă” în reţeaua rusă de informaţii GRU din România: vechii „corbi” (agenţii GRU din epoca ceauşistă) au fost înlocuiţi de „corbii tineri”, conduşi de un general – identificat prin indicii cu Decebal Ilina.
Istoricul mai susține că Ilina ar fi activ implicat în comerțul cu armament: de exemplu, în timpul conflictelor africane, România, sub conducerea sa sau cu implicarea generalului, ar fi furnizat arme ambelor părți implicate. Oprea mai acuză că industria de apărare a falimentat în mare măsură din cauza rețelei de căpușare care ar fi fost coordonată de generalul Ilina. SURSA: L ibertatea