Telescopul spațial James Webb (JWST) va fi de 100 de ori mai puternic decât Hubble, pe care urmează să îl înlocuiască în 2018, și va permite oamenilor de știință să se întoarcă în timp, până la nașterea primelor galaxii, transmite marți AFP. 'Webb va putea ajunge până la cel puțin 300 de milioane de ani după Big Bang (explozia primordială care a dat naștere universului nostru acum 13,8 miliarde de ani — n.r.), perioadă când au apărut primele stele și galaxii', spune astronomul Mark Clampin, membru al echipei de oameni de știință care se ocupă de telescop. Va permite o apropiere mult mai mare de nașterea Universului decât Hubble, lansat acum 25 de ani, la 24 aprilie 1990, și va putea 'vedea' prin norii de gaz și praf cosmic, pătrunzând astfel în locurile cele mai îndepărtate și ascunse ale cosmosului.

JWST — care urmează să fie lansat în 2018 — reprezintă un progres extrem de mare față de Hubble, având o oglindă principală de trei ori mai mare (6,5 metri diametru) și capacitatea de a observa în infraroșu pentru a percepe cele mai depărtate obiecte, invizibile astăzi, arată el într-un interviu acordat AFP la Centrul Goddard al NASA din Greenbelt (Maryland, aproape de Washington).

Pentru a putea percepe imagini ale obiectelor cerești depărtate, obiectivele camerelor trebuie lăsate deschise perioade lungi de timp, iar o oglindă mare este indispensabilă pentru captarea radiațiilor luminoase slabe, spune Matt Greenhouse, din echipa care se ocupă de instrumentele JWST. Webb va putea 'vedea' cu 70% mai multă lumină decât Hubble.

'Webb ar urma să aducă un progres în cercetările asupra exoplanetelor (în orbită în jurul stelelor din galaxia noastră, Calea Lactee — n.r.), datorită unor senzori și a unor echipamente apte să analizeze atmosfera lor pentru a le afla compoziția', a declarat el.

Astfel, 'acest telescop va deschide o fereastră cu totul nouă asupra acestor planete', dintre care s-au descoperit deja circa 5.000. Printre acestea, câteva, de mărimea Pământului, sunt potențial locuibile, fiind nici prea calde, nici prea reci și unde ar putea exista apă în stare lichidă.

Potrivit astronomului menționat, 'Webb ar putea duce la progrese importante în căutarea vieții în Univers deoarece telescopul este destul de puternic pentru a putea detecta bio-semnături în atmosfera acestor planete'. Este vorba despre molecule de apă și oxigen și, poate, elemente de poluare provenite de la civilizații extraterestre.

Pentru a funcționa perfect în infraroșu, telescopul trebuie ținut la o temperatură foarte joasă, de cel puțin — 223 de grade Celsius, astfel nefiind orbit de propriile sale emisii de infraroșu. 'Am ajuns la concluzia că nu putem realiza un asemenea mediu pe orbită terestră, radiațiile planetei noastre fiind prea puternice, așa că am luat decizia să plasăm Webb la 1,5 milioane de kilometri de Pământ, în punctul Lagrange 2, loc foarte stabil în direcția opusă Soarelui', precizează astronomul Matt Greenhouse. Hubble este plasat pe orbită la 570 de kilometri de Terra. Punctele Lagrange marchează poziția pe orbită în care forța de atracție combinată a două corpuri de masă mare produc forța centripetă necesară unui al treilea corp pentru a se roti împreună cu ele.

Specialiștii de la NASA desfășoară o serie de teste cu oglinzile, cele patru camere, cu spectrometre și alte elemente ale telescopului pentru a se asigura de capacitatea lor de a funcționa bine în vidul din spațiu și la temperaturi foarte scăzute. O mare parte din aceste teste au fost deja efectuate într-o cameră în vid, aflată la centrul Goddard, unde temperatura a fost coborâtă aproape de zero absolut. O imensă umbrelă, de mărimea unui teren de tenis, va proteja în permanență telescopul de Soare și va permite în spațiu menținerea temperaturii necesare. Faptul că va fi plasat în acel punct stabil, departe de Terra, va face ca Webb să poată funcționa în permanență, lucru esențial pentru efectuarea unor îndelungi observații de obiecte atât de depărtate, care emit radiații foarte slabe.

Cântărind 6,4 tone și având un cost de 8,8 miliarde de dolari, Webb va fi lansat de o rachetă Ariane V de către Agenția spațială europeană (ESA) de la Centrul Kourou din Guyana Franceză. La dezvoltarea proiectului contribuie ESA și Agenția spațială canadiană, încheie AFP. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii