Premierul kosovar Albin Kurti a declarat că nu își va preda țara „miliției fasciste” sârbe. Reacția sa survine pe fondul violențelor produse în ultimele zile în nordul Kosovo.

„Nu ne confruntăm cu protestatari pașnici, ci cu o mulțime de extremiști”, a spus Kurti într-o intervenție la CNN.

Potrivit premierului kosovar, forțele de ordine locale, dar și trupele internaționale de menținere a păcii au fost atacate de o „miliție fascistă”.

Tensiunile erau la cote ridicate miercuri în nordul Kosovo, unde sute de manifestanţi sârbi s-au adunat din nou după ciocniri violente condamnate pe scară largă de puterile occidentale şi care s-au soldat cu rănirea a circa 30 de militari din KFOR.

Protestatarii s-au adunat în faţa primăriei din Zvecan, puternic protejată de soldaţi ai KFOR, forţa multinaţională condusă de NATO în Kosovo.

Militarii KFOR s-au postat în jurul clădirii municipale, întărind apărarea obiectivului cu sârmă ghimpată şi o barieră metalică, transmite AFP, potrivit Agerpres .

Manifestanţii au desfăşurat un drapel sârbesc gigantic de peste 200 de metri lungime, între centrul oraşului şi zona din jurul primăriei.

Nordul Kosovo - de la o criză la alta

De câteva zile, situaţia este extrem de tensionată în regiune, care trece de la o criză la alta de ani de zile în condițiile în care mulţi membri ai comunităţii sârbe majoritare în patru oraşe din nordul Kosovo nu recunosc autoritatea Priștinei şi rămân loiali Belgradului, notează AFP.

Sârbii din nordul Kosovo au boicotat alegerile municipale din aprilie în aceste localităţi, ceea ce a dus la alegerea unor primari albanezi, cu o prezenţă la vot de mai puţin de 3,5%. Învestirea lor, săptămâna trecută, a făcut ca situaţia să explodeze.

Manifestanţii cer plecarea primarilor albanezi, pe care îi consideră „nelegitimi”, şi retragerea poliţiei kosovare din regiune.

NATO a anunţat marţi trimiterea de noi forţe în Kosovo.

Serbia, susţinută de Rusia şi China în această chestiune, nu a recunoscut niciodată independenţa fostei sale provincii autoproclamată în 2008, la un deceniu după un război sângeros între forţele sârbe şi rebelii albanezi separatişti.

Uniunea Europeană, care acționează ca mediator între cele două tabere inamice, a lansat un apel la dezamordarea tensiunilor „imediat şi fără condiţii”.

SUA avertizează asupra retragerii sprijinului pentru Kosovo

Statele Unite, un aliat istoric al Kosovo, a cărui independenţă au apărat-o, l-au acuzat pe Albin Kurti pentru actuala situaţie de criză.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că decizia premierului kosovar privind învestirea primarilor a „agravat puternic şi inutil tensiunile”.

De asemenea, Washingtonul a exclus Kosovo dintr-un program de exerciţii militare multinaţionale, prima sancţiune împotriva Priștinei.

Statele Unite ameninţă totodată să pună capăt sprijinului lor diplomatic pentru recunoaşterea internaţională a acestui teritoriu din Balcani, notează AFP.

Macron arată cu degetul spre Priștina

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat la rândul său miercuri „responsabilitatea autorităţilor kosovare” în agravarea situaţiei.

„Foarte clar, există o responsabilitate a autorităţilor kosovare în situaţia actuală şi o nerespectare a unui acord care era totuşi important şi care a fost parafat doar acum câteva săptămâni”, a declarat Macron într-o conferinţă de presă susținută la Bratislava.

Autorităţile kosovare sunt acuzate că nu au respectat acordul încheiat la capătul unui proces de negocieri cu mediere europeană, cu implicarea particulară a unor negociatori cehi, a cancelarului german Olaf Scholz, a şefului diplomaţiei europene Josep Borrell şi a lui Emmanuel Macron însuşi.

„Noi le-am transmis foarte clar autorităţilor kosovare că era o eroare să se procedeze la aceste alegeri”, a subliniat şeful statului francez.