Teodor Brateş, principalul crainic în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, urmărit penal pentru infracţiuni contra umanităţii
Teodor Brateş, principalul crainic în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, urmărit penal pentru infracţiuni contra umanităţii. Parchet: A fost principalul factor de diseminare a ştirilor false, cu caracter diversionist. Teodor Brateş, principalul crainic al TVR în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, care s-a prezentat la Parchetul General, miercuri, a fost pus sub urmărire penală în dosarul Revoluţiei, pentru infracţiuni contra umanităţii. Conform procurorilor, Brateş a fost "principalul factor de diseminare a ştirilor false, cu caracter diversionist, în acest fel contribuind într-o foarte mare măsură la instalarea psihozei teroriste care a afectat profund întreaga populaţiei a României (militari şi civili)".
Teodor Brateş a ajuns la Parchet în jurul orei 9.00 şi a stat mai puţin de o oră. El nu a răspuns întrebărilor jurnaliştilor nici la sosirea şi nici la plecarea de la Parchetul instanţei supreme.
Avocatul său a spus încă că procurorii au început urmărirea penală împotriva lui Brateş pentru infracţiuni contra umanităţii.
Ulterior, Parchetul General a anunţat, printr-un comunicat de presă, că procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii împotriva lui Teodor Brateş, pentru fapte comise în intervalul 22 – 31 decembrie 1989. În acea perioadă, Brateş era adjunct al redactorului şef al Redacţiei ”Actualităţi” din TVR.
Potrivit procurorilor, Teodor Brateş a fost "principalul factor de diseminare a ştirilor false, cu caracter diversionist, în acest fel contribuind într-o foarte mare măsură la instalarea psihozei teroriste care a afectat profund întreaga populaţiei a României (militari şi civili)".
"Mesajele televizate ale suspectului s-au referit la atacuri teroriste asupra obiectivelor militare şi civile, apă otrăvită, clădiri minate, diverse conduite abominabile ale aşa zişilor terorişti, atacuri cu elicoptere, desanturi aeriene, coloane de blindate în deplasare etc. Repetarea acestui gen de dezinformare a făcut ca psihoza teroristă să atingă cote paroxistice şi astfel să constituie principala cauză a numeroaselor pierderi de vieţi omeneşti, vătămări şi distrugeri petrecute în timpul evenimentelor revoluţionare", afirmă procurorii.
Cu o zi în urmă, s-a prezentat la Parchetul General, în dosarul "Revoluţiei", şi fostul preşedinte Ion Iliescu.
Tot marţi, Ministerul Public a anunţat că procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul generalului locotenent în rezervă Iosif Rus, la data faptelor comandant al Aviaţiei Militare şi membru al Consiliului Militar Superior şi în cazul amiralului în rezervă Emil (Cico) Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor căpitan rang I.
Totodată s-a dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul lui lui Ion Iliescu, la data faptelor membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), pentru fapte comise în intervalul 27 – 31 decembrie 1989, pentru care nu este necesară îndeplinirea unei condiţii prealabile de autorizare. Pentru faptele comise în intervalul 22 - 27 decembrie 1989 de către fostul preşedinte Ion Iliescu, procurorii militari au solicitat avizul preşedintelui Klaus Iohannis.
Procuorii spun că, în calitate de iniţiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în calitate de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), Ion Iliescu a acceptat şi oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist.
"Prin exercitarea autorităţii depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acţionat în acest sens. Psihoza teroristă care a atins cote paroxistice în rândul militarilor şi civililor înarmaţi, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unităţi militare, ordonate în general pe timpul nopţii), au avut drept rezultat numeroase situaţii de foc fratricid şi de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfăşurau activităţi potrivnice mişcării revoluţionare", arată procurorii militari.
În ceea ce îl priveşte pe generalul în rezervă Iosif Rus, procurorii spun că, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare şi membru al Consiliului Militar Superior, Ia dat ordine cu caracter diversionist. Astfel, în seara zilei de 22 decembrie 1989, din proprie iniţiativă şi fără drept, a insistat în emiterea unui ordin prin care a solicitat ca în sprijinul microgarnizoanei Aeroportului Internaţional Otopeni să fie trimisă o subunitate a trupelor de Securitate. Acest ordin, dat de o persoană care nu avea dreptul să intervină în organizarea pazei şi apărării Aeroportului Otopeni (cu plan propriu de apărare), a produs o ruptură informaţională şi de comunicare între forţele angrenate în paza şi apărarea acestui obiectiv, constituind sursa unei grave confuzii, factori esenţiali care au creat premisele focului între militarii MApN şi cei ai trupelor de Securitate sosite în sprijin. Fără acest ordin, neregulamentar şi inutil, nu ar fi fost posibilă tragedia din dimineaţa zilei de 23 decembrie1989, când au decedat 48 de persoane, între care 40 de militari, iar alte 15 au fost rănite, afirmă anchetatorii.
De asemenea, în cazul lui Iosif Rus există probe care demonstrează că în 23 decembrie 1989 a dat ordin ca elicopterelor de la Regimentul 61 Elicoptere Boteni să le fie schimbate, prin revopsire, cocardele tricolore de pe fuselaj şi înlocuite cu alte însemne, de alt format geometric. În condiţiile în care a ordonat, în mai multe rânduri, ca aparatele de zbor amintite să efectueze diverse misiuni deasupra Capitalei (TVR, Cimitirul Ghencea etc.) şi în alte zone, cu scopul combaterii presupuşilor terorişti, au fost generate confuzii şi suspiciuni întemeiate la nivelul militarilor dispuşi la sol pentru paza diverselor obiective, situaţie care a dus la deschiderea focului şi creşterea în intensitate a psihozei teroriste. De menţionat că toate afirmaţiile făcute cu privire la existenţa elementelor teroriste s-au dovedit false, mai notează procurorii militari.
În ceea ce îl priveşte pe Emil (Cico) Dumitrescu, procurorii spun că a lansat personal prin intermediul TVR (începând cu 22 decembrie 1989, orele 14.25) informaţii false, cu caracter diversionist, care au avut drept efect instaurarea la nivelul întregii ţări a psihozei fenomenului terorist, care au avut drept consecinţă pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale şi lipsirea de libertate a numeroase persoane. El a făcut parte din comandamentul militar existent în TVR, iar din această poziţie a desfăşurat activităţi care au avut drept efect intensificarea psihozei cu privirea la activitatea elementelor teroriste, mai spun procurorii.
Fostul preşedinte Ion Iliescu s-a prezentat marţi la Parchetul instanţei supreme, unde a fost citat pentru a i se aduce la cunoştinţă că pe numele său a fost începută urmărirea penală în dosarul "Revoluţiei", pentru infracţiuni contra umanităţii.
În 13 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a dat aviz favorabil cererii procurorilor de urmărire penală pe numele lui Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, în dosarul "Revoluţiei".
Fostul preşedinte Ion Iliescu a reacţionat faţă de decizia şefului statului, Klaus Iohannis, de a da aviz pentru urmărirea sa penală în dosarul Revoluţiei şi a spus că aceasta nu îl surprinde, dar nu vede care este cadrul legal în care se înscrie. El a afirmat că îl surprinde însă faptul că, "liberi fiind, oamenii nu mai cred că trebuie să lupte pentru libertatea lor" şi din acest motiv "au ajuns să dea lecţii de democraţie oameni care, în timpul ceauşismului, au tăcut mâlc, asta când nu puneau umărul la costruirea cultului personalităţii lui Ceauşescu".
Procurorul general Augustin Lazăr a transmis în 2 aprilie preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii a fostului preşedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman şi a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluţiei.
Comform Parchetului, Ion Iliescu era membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989.
În iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul lider al minerilor Miron Cozma.
Procurorii Parchetului ICCJ arată în rechizitoriu că Ion Iliescu a minţit populaţia prin intermediul televizorului, cu privire la scopul demonstraţiilor din Piaţa Universităţii şi că a ordonat dotarea militarilor implicaţi în evenimente cu armament şi muniţie de război, "folosirea acestora împotriva unor civili fiind nelegală”.
Dosarul "Revoluţiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.
Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem pentru infracţiuni contra umanităţii.
Printre cei care au fost audiaţi de procurori în acest dosar, în calitate de martor, s-au numărat fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, Laszlo Tokes, Ion Caramitru şi Mircea Dinescu.
