Țările europene fac presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru a desfășura avioane de vânătoare F-35 în România, în cadrul unor noi garanții de securitate oferite Ucrainei.

Europa îi cere lui Trump să trimită avioane F-35 în România FOTO: MApN

Țările europene cer ca SUA să își întărească prezența militară în România prin desfășurarea de avioane de vânătoare F-35, în cadrul unui pachet de garanții de securitate pentru Ucraina. Președintele american Donald Trump a exclus trupe la sol, dar a spus că sprijinul aerian rămâne o opțiune.

Potrivit The Times , liderii militari europeni discută cu Washingtonul despre posibilitatea desfășurării de avioane americane F-35 în România, acolo unde NATO dezvoltă cea mai mare bază aeriană de pe continent. Măsura ar avea rolul de a descuraja o nouă invazie rusă.

Luni, Donald Trump a exclus luni posibilitatea de a trimite forțe americane pe teren în Ucraina, dar a spus că este dispus să ofere sprijin „aerian” ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA.

Discuțiile vin după o întâlnire la care au participat președintele Volodimir Zelensk i și mai mulți lideri europeni. Ulterior, șefii militari s-au reunit la Washington. Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Interarme al SUA, i-a găzduit pe omologii săi din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia pentru a analiza logistica sprijinului.

România, punct strategic pentru SUA și NATO

În prezent, NATO desfășoară misiuni de poliție aeriană deasupra Mării Negre, folosind baza aeriană Mihail Kogălniceanu, care a fost un centru esențial pentru forțele americane în timpul războiului din Irak. Aceasta este considerată cea mai probabilă locație pentru staționarea avioanelor F-35.

Statele europene mai cer acces garantat la sateliții americani de GPS și recunoaștere pentru Ucraina, dar și livrarea de rachete de apărare aeriană Patriot și NASAMS. De asemenea, aliații vor ca SUA să permită zborurile de avioane spion deasupra Mării Negre.

Reacția Rusiei și poziția lui Lavrov

Moscova a respins categoric ideea desfășurării de trupe occidentale în Ucraina. Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a declarat miercuri că Rusia și China ar trebui să aibă drept de veto asupra sprijinului militar occidental: „Discuțiile NATO privind garanțiile de securitate sunt un drum spre nicăieri”.

Lavrov a invocat negocierile de la Istanbul din 2022 ca „exemplu foarte bun” pentru un acord acceptabil Kremlinului. Propunerea de atunci prevedea ca cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța, să poată bloca sprijinul militar pentru Ucraina.

Tot miercuri, șeful diplomației ruse a menționat posibilitatea ca Vladimir Putin să ridice nivelul discuțiilor cu Ucraina: „Președintele nostru a propus nu doar continuarea acestor discuții, ci și luarea în considerare a ridicării nivelului șefilor de delegații. Suntem deschiși la orice format. Dar când vine vorba de întâlniri la cel mai înalt nivel, acestea t rebuie pregătite cu cea mai mare atenție în fiecare etapă dinainte, astfel încât summiturile să nu agraveze situația, ci să aducă o concluzie reală negocierilor”.

Contribuția aliaților

Încă de la începutul războiului, aviația britanică RAF a efectuat misiuni de recunoaștere cu aeronave Rivet Joint, însă aceste zboruri au nevoie de aprobarea SUA. Londra s-a oferit să trimită avioane de vânătoare Typhoon în vestul Ucrainei și o brigadă de 3.000–5.000 de soldați pentru antrenarea armatei ucrainene. Franța, Canada și Australia iau în calcul trimiterea de trupe pentru misiuni similare.

Amiralul Sir Tony Radakin, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, a participat miercuri la discuții la Pentagon și la o întâlnire virtuală cu omologii NATO, pentru a stabili liniile de sprijin pentru Kiev.