TIMP LIBER: Parcul Naţional Retezat
Parcul Naţional Retezat, primul parc naţional din România şi cea mai mare rezervaţie naturală din ţara noastră, este supranumit "Tărâmul cu Ochi Albaştri", datorită multitudinii de lacuri glaciare ce se găsesc în masiv şi care reprezintă aproximativ 38% din totalul de lacuri glaciare din România, potrivit www.retezat.ro .
Situat în partea de vest a Carpaţilor Meridionali (judeţul Hunedoara), în impunătorul masiv Retezat, Parcul are unele dintre cele mai frumoase privelişti din Europa de Sud-Est. A fost înfiinţat, în 1935, de către profesorul Alexandru Borza, directorul Grădinii Botanice din Cluj şi de savantul biolog Emil Racoviţă, pentru conservarea frumuseţilor acestor munţi şi a florei endemice de aici. La înfiinţare avea o suprafaţă de 13.000 de hectare, ce includeau păduri, peisaje alpine, căldări şi lacuri glaciare, păşuni, precum şi diverse specii valoroase de plante şi animale. În timp, a fost extins considerabil prin anexarea de noi suprafeţe în special din zona împădurită, ajungând în prezent la peste 38.000 ha. Din anul 2003, s-au stabilit noi limite ale Parcului care includ şi o parte din munţii Piule, Albele, Piatra Iorgovanului şi Stînuleţii Mari, ce fac parte din Retezatul Calcaros.
Înfăţişarea geografică a masivului, unde altitudinile variază între 794 şi 2.509 metri (Vf. Peleaga), constituţia geologică, peisajele de o autentică sălbăticie, bogăţia floristică şi faunistică, dar mai ales întinsele mărturii ale glaciaţiunii cuaternare (căldări, cercuri, iezere, morene) fac din această parte a Munţilor Carpaţi un monument al naturii de o importanţă ştiinţifică deosebită.
Principalele atracţii ale Parcului Naţional Retezat sunt peisajele de o autentică sălbăticie, conturate de păduri, peste 80 de lacuri glaciare, păşune alpină şi piscuri înalte, dar şi flora şi fauna acestor locuri. Lacurile, alimentate de zăpada topită a crestelor, oferă privelişti de vis, iar dispunerea lor în căldări, pe trepte de versanţi, în complexe sau izolate şi concentrarea lor într-un singur masiv muntos atrage atât admiraţia turiştilor cât şi atenţia oamenilor de ştiinţă. Cele mai spectaculoase dintre lacurile glaciale sunt: Bucura (cel mai întins lac din zona alpină românească - 2.041 m), Zănoaga (cel mai adânc - 29 m), Ştevia, Ana, Lia, Tăul Negru, Tăul Porţii (aflat la cea mai mare altitudine), Gemenele şi Ştirbu, potrivit www.retezat.ro .
Cursuri de apă montane şi vegetaţia erbacee de pe malurile acestora
Foto (c) : www.retezat.ro
Renumit prin diversitatea floristică, masivul Retezat adăposteşte aproape 1.250 specii de plante superioare care au stârnit interesul botaniştilor: plante rare cum sunt Barbarea lepuznica sau Pedicularis baumgarteni, specii de Gentiana, rododendronul, jneapănul sau floarea de colţ şi sângele voinicului - declarate monumente ale naturii sau specii protejate în România, dar şi diferite specii de ciuperci. Începând cu anul 2000 au fost organizate acţiuni de inventariere a florei cu ajutorul biologilor voluntari şi a fost elaborată prima versiune a planului de monitorizare a speciilor cheie.
La poalele Masivului Retezat se întind păduri de fag, carpen, ulm, paltin, frasin; în văi creşte arinul negru, mojdreanul, teiul, iar la peste 1.000 metri altitudine se găsesc molidul, arţarul, mesteacănul.
Păduri montane de Larix decidua și/sau Pinus cembra
Foto (c) : www.retezat.ro
În ceea ce priveşte fauna, Parcul Naţional Retezat adăposteşte circa 300 de specii caracteristice Carpaţilor: specii de peşti (nisipariţa, păstrăvii de lac, broasca roşie); specii de amfibieni, unele considerate, de către specialişti, rare şi vulnerabile la nivel naţional; specii de reptile (vipera); păsări (acvila de munte, acvila ţipătoare mică, şerparul, şoimul călător, cocoşul de munte, cucuveaua pitică, barza neagră, ciocănitoarea cu spate alb); mamifere (lupul, ursul, râsul, marmota, capra neagră, cerbul, căpriorul, pisica sălbatică etc.); specii de lilieci; vidre.
Parcul Naţional Retezat este un monument al naturii inclus pe lista rezervaţiilor naturale ale Biosferei de către UNESCO (din 1979), este membru (2004) al PAN Parks, fundaţie europeană care îşi propune să promoveze parcurile naţionale din Europa ca destinaţii eco-turistice deosebite la nivel continental, fiind primul parc naţional din România care a fost certificat de această fundaţie. De asemenea, este protejat (din 2007) ca propunere de situri pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000.
Atrage anual numeroşi turişti dintre care 30% sunt străini. Munţii Retezat sunt traversaţi de multe poteci turistice marcate pentru amatorii de drumeţii, dar şi câteva trasee de căţărare. În august 2005, Administraţia Parcului a inaugurat Centrul de vizitare Nucşoara care oferă turiştilor informaţii despre trasee, starea drumurilor, floră, faună, obiceiuri şi tradiţii ale locului.
Accesul spre Parc este posibil fie prin Depresiunea Haţegului-Deva, fie prin Valea Jiului-Petroşani-Deva spre cabane (Buta, Cascada, Pietrele, Rotunda, Genţiana ş.a.), pensiuni (Anita, Dumbrăviţa, Mara, Ancuţa, Turbopin) sau locuri de campare (Poiana Pelegii, Buta, Zănoaga, Bucura). AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Pajişti boreale şi alpine pe substrate silicatice
Sursa foto www.retezat.ro
