Situația internǎ din PSD, cea mai mare formațiune politica a României, cu cel mai numeros aparat și cei mai mulți parlamentari, este tensionatǎ după pierderea alegerilor prezidențiale și scăderea în sondaje. Congresul din aceastǎ toamnǎ ar avea rolul sǎ detensioneze situația prin instalarea unei conduceri permanente. Candidatura anunțată oficial de senatorul Titus Corlățean ascute cuțitele în bătălia pentru putere din interiorul partidului, amenințând tabăra care îl susține pe Sorin Grindeanu.

PSD este pe o „pantă descendentă” în sondaje, arată analistul Radu Carp și ar trebui să se concentreze pe găsirea unor obiective palpabile care să aducă formațiunea acolo unde era în 2020, însă "niciunul dintre candidați nu și-a asumat un target pentru performanța PSD, pentru că este foarte dificil în acest moment”.

„Moștenirea” lui Sorin Grindeanu

Principala problemă a lui Sorin Grindeanu este asocierea cu personaje controversate din partid, punctează Radu Carp: „Este foarte asociat cu imaginea domnului Stănescu, care nu e una foarte pozitivă, este asociat foarte mult cu imaginea domnului Tudose, care la fel nu e una foarte pozitivă. Este asociat cu o perioadă care pentru PSD a fost, până la urmă, neplăcută, trăgând linia cu perioada Marcel Ciolacu. Neplăcută în sensul că s-au pierdut alegerile, dar s-au păstrat foarte multe privilegii. Deci, cred că e o moștenire destul de ambigua, nedigerată până în prezent, dar în orice caz e o moștenire de care cei din PSD nu prea mai vor să audă”.

În actuala situație, Sorin Grindeanu ar trebui să se ocupe de un singur lucru - organizarea alegerilor interne, susține Radu Carp: „Cred că trebuie să ne uităm la faptul că domnul Grindeanu are un mandat totuși limitat, faptul că domnia sa se comportă altfel nu trebuie să ne inducă în eroare. Principal sa sarcină este să organizeze congresul. (...) Și cred că domnul Corlățean e un candidat foarte redutabil, pentru că s-ar putea să câștige baza partidului, care este foarte nemulțumită de actuala conducere”.

Cine este Sorin Grindeanu

Sorin Grindeanu a preluat conducerea interimară a PSD în luna mai, după ce Marcel Ciolacu și-a dat demisia pe fondul eșecului partidului la alegerile prezidențiale. Ulterior, odată cu formarea Guvernului Bolojan, a renunțat la un post de ministru și a preluat conducerea Camerei Deputaților.

Actualul lider interimar al PSD este și fost prim-ministru. El a deținut funcția între 4 ianuarie 2017 și 29 iunie 2017, fiind dat jos de propriul partid. În mandatul sau a fost datǎ celebra OUG 13, care dezincrimina neglijența în serviciu sau a abuzului în serviciu dacă prejudiciul produs ar fi fost mai mic de 200.000 de lei, abrogată ulterior ca urmare a unor ample proteste.

Titus Corlățean, o „schimbare radicală” în conducerea partidului

Titus Corlățean are o ideologie diferită față de colegii săi care sunt în prezent în conducerea partidului, iar victoria sa „ar însemna o ieșire definitivă a partidului din zona social-democrației europene”, explică politologul Cristian Pârvulescu pentru „Adevărul”. Poziționările sale din trecut au fost mai degrabă apropiate de AUR. În perioada pandemiei de coronavirus s-a opus purtării măștii și vaccinarii.

„Nu vreau să am preconcepții, dar trecutul său apropiat îl indică că fiind o persoană excelent de conservatoare, fiind cunoscute relațiile sale cu grupările fundamentalist-religioase. Mă aștept să imprime PSD o asemenea tendință. Care ar fi o tendință foarte riscantă. Este o încercare a grupărilor de acest gen de a prelua controlul asupra tuturor partidelor românești. Nu mă miră. De altfel, domnul Corlățean și-a anunțat diferența de opinie față de gruparea Ciolacu de mai multă vreme.

Într-un moment cu o situație internă atât de complicată n-aș considera șansele domnului Corlățean ca fiind minime. – Cristian Pârvulescu, politolog

Într-un moment cu o situație internă atât de complicată n-aș considera șansele domnului Corlățean ca fiind minime. Pentru că, în realitate, electoratul PSD este în proximitatea AUR. Ca urmare, tipul de valori pe care domnul Corlățean le promovează nu sunt departe de viziunea pe care o parte a electoratului PSD o are”, este de părere politologul Cristian Pârvulescu.

În același timp, potrivit politologului, „problema moștenirii lui Ion Iliescu va deveni o problemă crucială” în partid. „Electoratul Ion Iliescu” va face „diferența” în cursa internă, adică un electorat în general vârstnic, de peste 60 de ani, care rămâne însă consistent și „care contează foarte mult pentru PSD”.

„Ion Iliescu era liber cugetător. Chiar dacă a fost înmormântat religios și Biserica Ortodoxă și-a impus punctul de vedere, nu a revenit niciodată asupra afirmației sale că este un liber cugetător. Domnul Corlățean este invers. Ar fi, de fapt, o schimbare radicală inclusiv din acest punct de vedere”, mai explică Cristian Pârvulescu.

Cine este Titus Corlățean

Fostul ministru social-democrat Titus Corlățean a stat în umbrǎ în ultimii ani, insa a revenit în atenția publica odată cu discuțiile despre Congresul PSD.. El a anunțat oficial că dorește să candideze la șefia partidului. „Este nevoie de o înnoire, de o schimbare profundă, de o echipă și de stil, pentru binele PSD, pentru binele a milioane de români, pentru binele României”, spunea acesta într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare.

Social-democratul vorbește despre o trauma prin care a trecut partidul în contextul alegerilor și subliniază că PSD a pierdut atât membri, cât și simpatizanți în ultimele luni.

Titus Corlățean, originar din Medgidia, este născut în 1969, iar în 1994 a obținut licență în drept la Universitatea din București, moment la care s-a și angajat la Ministerul de Externe. Urmează mai multe cursuri în diplomație, iar în 2001 este numit consilier pe probleme de politică externă al prim-ministrului Adrian Năstase. În 2003 devine secretar de stat pentru românii de pretutindeni, iar în 2004 primul mandat de parlamentar. A fost ministru de Externe şi, timp de câteva luni, al Justiției.

Imaginea sa de ministru este legată de scandalul lipsei secțiilor de votare la alegerile din 2014. Acuzat că nu a suplimentat numărul secțiilor de vot din diaspora, a demisionat din funcția de ministru de Externe. În mai 2016, DNA a cerut procurorului general sesizarea Senatului și începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, precum și împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Potrivit procurorilor, în contextul organizării alegerilor prezidențiale din 2014, „a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte”. Dosarul a fost clasat doi ani mai târziu.

În partid a ocupat mai multe funcții: secretar internațional al Tineretului Social Democrat (TSD), secretar executiv al PSD pentru relații internaționale bilaterale, purtător de cuvânt al PSD sau membru al Biroului Coordonator al PSD. În perioada 2005-2006 este vicepreședinte PSD, iar în 2006 ajunge în funcția de Secretar General PSD.