Un nou studiu publicat luni, 28 iulie, de Mișcarea Europeană arată o scădere semnificativă a încrederii europenilor în democrație, în special în rândul cetățenilor din țări precum Franța, România și Spania. Potrivit sondajului, doar 36% dintre respondenți susțin în mod constant valorile democratice, precum dreptul la vot și separația puterilor în stat.

Manifestație pro-Europa la București, 2025. FOTO: Shutterstock

Restul de 64% dintre cei chestionați – peste 3.500 de persoane din șapte dintre cele mai mari state membre ale UE – și-au exprimat o atitudine inconsecventă față de democrație, preferând în număr tot mai mare ideea unui lider puternic, în detrimentul instituțiilor democratice tradiționale, potrivit studiului. Această tendință reflectă o schimbare de atitudine față de anii precedenți.

Democrația pare a fi cel mai bine susținută în Suedia, unde 52% dintre participanți se declară susținători activi ai sistemului democratic. În restul țărilor, mai puțin de jumătate dintre cetățeni mai susțin democrația în mod consecvent. Cele mai scăzute procente se regăsesc în Franța și România – doar 30% dintre respondenți au declarat că sprijină activ acest sistem – iar în Spania, sprijinul scade și mai mult, la doar 25%.

Populismul și extrema dreaptă, în ascensiune

Rezultatele studiului vin în contextul unei creșteri vizibile a partidelor populiste și de extremă dreapta în Europa, tendință confirmată și de rezultatele alegerilor europarlamentare din 2024, unde partidele tradiționale au pierdut teren semnificativ în țări precum Franța și Germania.

Sprijin crescut pentru cooperarea europeană și apărarea comună

Deși atașamentul față de democrație scade , studiul relevă totodată un sprijin notabil pentru colaborarea europeană. Aproape jumătate dintre cei intervievați susțin ideea unei armate europene comune, capabile să răspundă amenințărilor externe, în special din partea Rusiei.

„Datele arată că este probabil momentul ca elitele politice de la Bruxelles, Paris, Berlin şi din alte părţi să conştientizeze faptul că mai multe persoane decât credeau doresc o armată a UE”, a declarat Andreas Fassoulas, reprezentant al Mișcării Europene.

Nici tinerii nu se mai simt parte din Uniunea Europeană. Tinerii europeni, în special cei sub 35 de ani, se simt tot mai deconectați de proiectul european. Nu doar că participarea lor la alegerile europene rămâne redusă, dar mulți dintre ei nici nu se mai definesc ca fiind „cetățeni europeni”, preferând o identitate globală vagă sau, dimpotrivă, o retragere în identități naționale sau regionale, scrie în The Guardian, Francesco Grillo, de la Institutul Universitar European din Florența și director al thinktank-ului Vision.