Pe 25 decembrie, creștinii din întreaga țară celebrează Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, una dintre cele mai importante sărbători religioase ale anului. În România, ziua este marcată de o serie de tradiții și obiceiuri populare care se păstrează de generații. Crăciunul face parte din cele 12 praznice împărătești ale bisericii ortodoxe, sărbători închinate lui Dumnezeu, și ocupă un loc central în viața spirituală și culturală a românilor.

Nașterea Domnului Iisus Hristos este sărbătorită în zilele de 25, 26 și 27 decembrie, iar seara de 24 decembrie este cunoscută și sub denumirea de Ajunul Crăciunului.

Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun

Momentul mult așteptat al zilei de Crăciun îl reprezintă deschiderea cadourilor lăsate de Moș Crăciun sub brad, un obicei care aduce emoție, surpriză și bucurie tuturor membrilor familiei. Această tradiție încununează sărbătoarea și consolidează legăturile dintre cei dragi, transformând ziua într-un prilej de comuniune, generozitate și celebrare a spiritului Crăciunului, în care fiecare dar simbolizează atenție, afecțiune și apreciere reciprocă.

Colindatul - vestitor al Crăciunului

Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri de Crăciun este colindatul, practicat în special de copii și tineri. Aceștia merg din casă în casă, cântând colinde tradiționale și urând sănătate, fericire și bunăstare. La schimb, gazdele îi răsplătesc cu dulciuri, fructe sau bani, continuând astfel un ritual străvechi de împărtășire a bucuriei sărbătorii.

Mersul cu Steaua

Este cel mai cunoscut colind de sărbători, practicat în mod obișnuit în ziua de Crăciun, deși în unele zone colindătorii pornesc încă din Ajun. Aceștia poartă o stea realizată din lemn sau carton, decorată cu hârtie colorată, paiete sau icoane, simbol al Stelei de la Betleem care a anunțat nașterea lui Iisus Hristos. Fiecare membru al grupului are un rol precis: unul ține Steaua, altul cântă, iar ceilalți acompaniază cu instrumente simple, precum tobe sau clopoței.

Pregătirea mesei festive

În tradiția românească, ziua de 25 decembrie este momentul în care familia se adună pentru a sărbători Crăciunul, iar masa festivă ocupă un loc central. Preparatele tradiționale de Crăciun, precum sarmalele, friptura de porc, cozonacul sau mezelurile specifice - tobă, caltaboș și lebăr - sunt nelipsite, alături de salate, murături și platouri mixte. Fiecare rețetă aduce savoare, culoare și simbolistică, transformând pregătirea mesei într-un ritual care onorează tradițiile românești și spiritul sărbătorii.

Superstiții românești legate de masa de Crăciun

Pe lângă semnificația religioasă, masa de Crăciun este însoțită de o serie de credințe populare menite să aducă noroc și belșug în noul an. Tradiția impune ca sub fața de masă să fie așezați bani, simbol al prosperității, iar nimeni nu ar trebui să se ridice în timpul mesei, pentru a păstra armonia, unitatea familiei și norocul casei.

Totodată, se consideră că fiecare membru al familiei trebuie să guste din toate preparatele, gest care ar aduce îndestulare, sănătate și bunăstare pe tot parcursul anului. În acest fel, obiceiurile culinare se împletesc cu superstițiile, conferind mesei de Crăciun nu doar savoare, ci și o puternică valoare simbolică, transformând momentul într-un ritual plin de semnificație pentru întreaga familie.

Alte tradiții și superstiții românești respectate pe 25 decembrie

Ziua de Crăciun este marcată de numeroase obiceiuri populare, respectate cu strictețe în diferite regiuni ale țării. În multe gospodării românești, dimineața începe cu aprinderea lumânărilor la icoane și rostirea rugăciunilor pentru sănătate, pace și protecție divină. Acest gest simbolizează lumina adusă în lume prin Nașterea Domnului și marchează debutul unei zile dedicate credinței, recunoștinței și comuniunii familiale.

Conform tradiției, în ziua de Crăciun nu este recomandat să se împrumute bani sau obiecte, pentru a nu „da norocul din casă” și a păstra belșugul în familie pe tot parcursul anului. De asemenea, se menține obiceiul spălatului cu apă proaspătă, luată dintr-o fântână sau un izvor, în care se pune o monedă de argint. Se crede că acest ritual aduce sănătate, purificare sufletească și protecție împotriva bolilor pe parcursul întregului an.

Cadouri de Crăciun: ce să oferi și ce să eviți

Tradiția românească atribuie fiecărui cadou o semnificație specială, considerând că anumite obiecte aduc noroc, în timp ce altele pot atrage ghinion. Cadourile recomandate de Crăciun includ paharele de cristal, bijuteriile din aur sau argint, hainele groase, mănușile sau tablourile înrămate, acestea fiind asociate cu prosperitate și armonie.

În schimb, potrivit superstițiilor străvechi, obiecte precum cuțite, oglinzi, umbrele, papuci sau batiste sunt de evitate, deoarece sunt considerate purtătoare de conflicte, despărțiri sau ghinion. Respectarea acestor obiceiuri reflectă grija pentru binele familiei și subliniază legătura profundă dintre cadouri și semnificația sărbătorii.

Distribuie Distribuie Comentarii