Trecerea într-un nou an este însoţită la români de ritualuri care cuprind obiceiuri, tradiţii ori datini din vechime, a căror semnificație străveche este tocmai aceasta: invocarea unui timp al înnoirii și al refacerii.

De Anul Nou nu lipsesc cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belşug, bucurie, primesc în dar colaci, vin, cârnaţi şi uneori bani, relatează Agerpres.

"Mascaţii" şi Ursul - În ajunul Anului Nou, pe înserat, tinerii "mascaţi" pornesc în cete prin satele din nordul Moldovei, purtând costume ale diferitelor personaje - ursul, capra, căiuţii, cerbii etc - şi merg din poartă în poartă, până în zorii zilei.

Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou, şi este un personaj întruchipat de un flăcău care poartă pe cap şi umeri blana unui urs, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un ''ursar'', fiind însoţită de muzicanţi şi urmată de un grup de personaje (chiar şi un copil care ia rolul ''puiului de urs'').

"Ursul" mormăie şi imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai animalului pe care îl reprezintă, în bătăile tobelor, izbind puternic pământul cu tălpile, ceea ce semnifică purificarea şi fertilizarea solului în noul an.

Plugușorul, printre cele mai frumoase obiceiuri

Printre cele mai frumoase obiceiuri pe care romanii le au în noaptea de Anul Nou dar şi în prima zi a noului an, trebuie neapărat amintite Sorcova şi Pluguşorul, potrivit site-ului https://calendarulortodox.ro.

Pluguşorul - străvechi obicei agrar, derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate - s-a transformat, în timp, într-o urare de recolte bogate în anul care abia începe, însoţită de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei.

Plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit, de-a lungul timpului, cu un plug în miniatură sau cu buhaiul care imită mugetul boilor. Textul strigat de colindătorii care merg cu Pluguşorul reprezintă "o naraţie privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase, începe cu aratul, fiind urmat de semănat, de îngrijirea plantelor, de recoltat şi de adusul boabelor în hambare", se arată în volumul "Cartea de Crăciun".

Colindătorii - purtând la gât traiste încărcate cu boabe de grâu, secară, orz sau ovăz - intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor şi urează gazdelor sănătate şi roade bogate. Ei sunt răsplătiţi cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună seminţele şi le duc în grajdul vitelor, pentru ca animalele să fie sănătoase peste an.

Sorcova, bucuria copiilor

Umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ, în jurul căruia sunt împletite flori de hârtie colorată. Numele "sorcovă" vine de la cuvântul bulgar ''surov'' (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă dintr-un arbore.

Sorcova este înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, ca şi cum ar fi înzestrată cu puterea de a transmite vigoare şi tinereţe persoanei vizate, fiind însoţită de versurile: "Sorcova, vesela/Să trăiţi, să-mbătrâniţi/Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir/Tare ca piatra, iute ca săgeata/Tare ca fierul, iute ca oţelul/ La anu' şi la mulţi ani!".

Ce trebuie să faci ca să ai noroc la bani

O superstiţie de Revelion este legată de faptul că în ultima zi din an şi în prima zi din cel nou nu este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă (nici măcar gunoiul), pentru că, o dată cu el, dăm afară şi norocul. Se spune că în noaptea din ani e bine să fie mult zgomot în casă pentru a alunga spiritele rele . Sărutul sub vâsc aduceși el mult noroc în dragoste.

Nu se aruncă gunoiul

O altă superstiţie este aceea că în ultima zi din anul vechi şi în prima zi din cel nou nu este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă – nici măcar gunoiul –, pentru că, odată cu el, dăm afară şi norocul.

Tot legat de bani, nu trebuie să avem niciun fel de datorie când începe noul an, altfel vom da bani tot anul. Se mai spune că primul om care ne va trece pragul casei în prima zi din noul an ne va influenţa. Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Anul Nou este bărbat, vei avea parte de noroc tot anul. Dacă este femeie, vei fi urmărit de ghinion. Persoanele blonde sau roşcate aduc ghinion, în timp ce cele brunete aduc noroc.

„În Ajun, fetele nemăritate trebuie să pună într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr şi un ban, dimineaţa visându-l pe cel cu care se vor căsători“, spune Doina Işfanoni, cercetător etnolog. La trecerea dintre ani, spun bătrânii, este bine ca fiecare să poarte o haină nouă şi ceva roşu, sau o altă culoare veselă care să atragă energiile pozitive.

Spicele alungă durerea de cap

Conform tradiţiei, se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi gazda tot anul." În ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea se face un mănunchi din spice şi se păstrează, fiind benefice pentru durerile de cap.

De ce nu e bine să te cerți

Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul, atât sânge va avea în obraz peste an. Nu degeaba i se mai spune „primul petrecăreţ“. Tradiţia mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, iar oamenii trebuie să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine. Tot în prima zi a anului se fac previziuni despre vreme.

Dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului. În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge. Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste. De asemenea, se spune că în noaptea de Revelion trebuie evitate discuţiile în contradictoriu. În afară faptului că nu sunt deloc plăcute, acestea atrag şi ghinionul.