Din luna iunie, vor fi redeschise traficului rutier Transalpina și Transfăgărășan, două dintre cele mai spectaculoase șosele montane din România. Alături de ele, alte câteva drumuri transcarpatice, faimoase pentru serpentinele lor, oferă călătorilor experiențe similare.

În luna mai, un nou strat de zăpadă s-a așternut pe crestele montane traversate de cele mai atractive șosele din Munții Carpați, însă autoritățile le promit iubitorilor de călătorii că, în curând, acestea vor fi redeschise traficului rutier. Pe Transfăgărășan, zăpada este îndepărtată pentru ca, odată cu sosirea verii, drumul să poată fi folosit pe întreaga sa distanță.

„Am continuat și în această săptămână deszăpezirea Transfăgărășanului. Urmărim în continuare prognoza meteo și sperăm că vom avea cât de curând condiții meteo adecvate pentru a deschide traficul”, a anunțat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov.

Transfăgărășanul, șoseaua montană care leagă județele Argeș și Sibiu, a fost construit în doar patru ani, cu eforturile considerabile ale mii de oameni, majoritatea militari – forță de muncă ieftină și accesibilă, folosită frecvent de regimul comunist în proiectele de interes public.

Șoseaua traversează Munții Făgăraș prin căldarea Bâlea, urcând până la altitudinea de 2.042 de metri, în apropiere de Lacul Bâlea. A fost inaugurată în septembrie 1974 de Nicolae Ceaușescu și este considerată una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură rutieră realizate înainte de 1990, datorită reliefului dificil.

Deschiderea Transalpinei, așteptată de cabanierii din Rânca

Recent, pregătirile pentru redeschiderea Transalpinei au fost îngreunate de zăpada așternută în Pasul Urdele, aflat la peste 2.000 de metri altitudine și traversat de această spectaculoasă șosea montană. Drumul Național 67C străbate pe creste Munții Parâng, având o lungime de aproape 148 de kilometri, însă pe aproximativ 30 de kilometri, în zona alpină, este inaccesibil în cea mai mare parte a anului.

„Ninsoarea amână inspecția pentru redeschiderea tronsonului de drum cuprins între Rânca și Obârșia Lotrului. Atragem atenția celor care vor să se aventureze pe acest sector de drum că nu se intervine cu utilaje de deszăpezire”, informa, la data de 17 mai, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova.

Drumul Național 67C, cunoscut și sub numele de Transalpina , leagă localitățile Novaci (județul Gorj) și Sebeș (județul Alba). Asemenea Transfăgărășanului, este o șosea montană spectaculoasă, foarte atractivă pentru turiști, dar care devine inaccesibilă iarna, din cauza altitudinii ridicate. În zona Pasului Urdele, drumul atinge o cotă de peste 2.000 de metri, cu un maxim de 2.145 de metri, fiind cea mai înaltă șosea din România.

Amenajarea modernă a drumului a început în anii ’30, odată cu înființarea primelor cabane turistice din zona Rânca. În prezent, stațiunea Rânca este un reper important al Transalpinei, însă cabanierii se plâng că activitatea turistică depinde prea mult de starea șoselei montane, închisă în cea mai mare parte a anului.

Transalpina, numită și „Drumul Regelui”, a fost asfaltată complet abia spre sfârșitul anilor 2000, însă lucrările de modernizare nu au fost finalizate în toate sectoarele, existând încă porțiuni unde drumul are nevoie de reparații și intervenții.

Drumurile alpine faimoase ale României

Amatorii de călătorii pe munte pot porni la drum pe mai multe șosele care traversează Carpații, prin trecători faimoase, suite de serpentine și pe plaiuri cu priveliști amețitoare.

TransBucegi, cunoscut și ca „Drumul Babelor”, traversează Masivul Bucegi, pornind din stațiunea Sinaia și urcând până în apropierea platoului Bucegi. Altitudinea maximă ajunge la aproape 1.925 de metri, iar șoseaua este în mare parte asfaltată. Traseul se apropie de faimoasele monumente ale naturii din România – Babele și Sfinxul din Bucegi – precum și de Crucea Eroilor de pe Caraiman. TransBucegi poate fi parcurs în siguranță vara, între lunile iunie și octombrie. Iarna, drumul este adesea închis din cauza zăpezii și a condițiilor dificile.

Șoseaua prin Pasul Prislop (DN18, Maramureș – Suceava) leagă Maramureșul de Bucovina și oferă panorame spectaculoase asupra Munților Rodnei și Obcinelor Bucovinene. Drumul atinge o altitudine de 1.416 metri.

Un alt drum montan spectaculos traversează Pasul Tihuța (DN17, Bistrița – Suceava), asigurând legătura între Ardeal și Moldova. Traseul urcă până la 1.200 de metri altitudine și este renumit pentru peisajele sale pitorești.

Drumul Culoarul Rucăr–Bran (DN73) este la fel de atrăgător. Traversează Munții Piatra Craiului și Leaota, legând Brașovul de Câmpulung și oferind priveliști încântătoare asupra satelor de munte și a culmilor împădurite.