„Trebuie să ne pregătim de război”. Cum explică experții mesajul tulburător transmis de șefii militari din Europa

„Trebuie să ne pregătim de război”. Cum explică experții mesajul tulburător transmis de șefii militari din Europa

Mesajul transmis zilele trecute de la mai mulți șefi militari europeni, inclusiv din România, legat de nevoia de ne pregăti de război, a stârnit controverse. Cum trebuie să înțelegem acest mesaj și ce trebuie să facem, au explicat pentru „Adevărul” psihologul Daniel David și expertul în securitate Ovidiu Raețchi.

Șefi militari din Europa avertizează că Putin ar putea ataca și alte țări. FOTO: Shutterstock

Șefi militari din mai multe țări ale Europei precum în România , Germania, Suedia, Polonia sau Marea Britanie, dar și oficiali NATO, precum la amiralul Rob Bauer, președintele comitetului militar Alianței Nord-Atlantice, au transmis mesaje prin care avertizează populația să se pregătească de război în caz că Rusia va învinge în Ucraina.

Psihologul Daniel David, rector al UBB și președintele Asociației Psihologilor din România, avertizează însă în legătură cu acest tip de mesaje.

„Eu înțeleg că celor din Armată le-ar plăcea ca populația să aibă o oarecare stare de îngrijorare în legătură cu războiul de la graniță sau cu un potențial război chiar în această zonă, asta pentru că într-adevăr suntem prea calmi și relaxați, vedeți, am și uitat de multe ori că aici la graniță, poate în timp ce noi vorbim, mor bărbați, femei sau poate chiar copii. Este nevoie de o doză de îngrijorare care să ne responsabilizeze”, susține rectorul.

Pe de altă parte, el atrage atenția asupra faptului că astfel de mesaje de îngrijorare se pot transforma în panică și în stări de anxietate la nivelul populației.

„În acest caz efectul va fi invers: oamenii vor fi defensivi, nu vor coopera, pot să apară lucruri foarte complicate. De aceea, astfel de mesaje trebuie transmise în acord și congruent cu autoritățile statului. Dacă un general român spune aceste lucruri, acest mesaj trebuie să fie asumat. La fel să comunice nu doar șeful Marelui Stat Major, ci și ministrul Apărării, premierul, Administrația Prezidențială, conducerea parlamentului”, spune David.

Un astfel de tip de comunicare este necesar și în contextul neîncrederii românilor în instituțiile statului.

Ce logică militară au aceste mesaje

Expertul în securitate Ovidiu Rațechi, președintele Euro-Atlantic Resilience Centre, a explicat pentru „Adevărul” care este logica acestor mesaje din perspectivă militară .

„E limpede că Rusia se află într-o etapă agresivă din istoria ei. În astfel de etape, militarii au misiunea să ia în calcul orice scenariu, inclusiv o extindere a agresiunii lui Putin dincolo de Ucraina”, susține expertul.

El aduce în analiza situația din al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă a evoluat rapid și imprevizibil de la anexarea Austriei la dezmembrarea Cehoslovaciei și atacul împotriva Poloniei. „Știm astăzi că Hitler dorea un război pentru a-și fructifica avantajul în înarmare înainte ca Marea Britanie să recupereze decalajul, dar îl dorea mai degrabă prin 1942”, detaliază Raețchi.

La fel se poate adapta și Putin, indiferent de planul lui inițial, la oportunități pe care le sesizează în moralul europenilor și americanilor. „Dacă va simți slăbiciune psihologică și lipsă de hotărâre în a investi suficient în armament, își va reformula constant obiectivele”, explică el.

„Pregătirea de război ține aproape mereu locul războiului efectiv”

Raețchi consideră că acest gen de comunicare strategică - „trebuie să fim pregătiți și pentru un scenariu negativ, în care Rusia rămâne agresivă” este utilă atunci când vinde din zona militară. De ce? „Pentru că pregătirea de război ține aproape mereu locul războiului efectiv. Cu alte cuvinte, dacă agresorul Putin înțelege că ai suficiente arme și o armată bine pregătită, va renunța la atac”, concluzionează el.

Din nou aduce în discuția istoria: Marea Britanie a fost în corzi în 1940 pentru că începuse târziu pregătirea de război și era devansată de germani chiar și în aer. Când mecanismul britanic de mobilizare industrială s-a urnit, agresiunea lui Hitler s-a oprit și a căutat o altă direcție, URSS.

Raețchi consideră declarațiile mobilizatoare de tipul - „trebuie să fim pregătiți de o agresiune a Rusiei” sunt o formă de apărare strategică, care influențează direct intențiile lui Putin și îl pot descuraja. Specialistul în securitate e de părere că aceste mesaje trebuie să vină treptat, de la un anumit nivel, de la militari, analiști, șefi din servicii secrete, cumva de jos în sus, pentru a nu genera o panică inutilă, cu efecte economice care pot fi serioase.

„Pregătirea nu înseamnă că urmează ceva iminent”

„E corect ca politicul de nivel înalt, vocile cele mai autorizate din stat, să refuze scenariile alarmiste și să calmeze populația, pentru că poți descuraja investițiile majore când anunți un război iminent. Mai ales în zone din regiunea noastră”, susține Raețchi.

El subliniază că aceste mesaje nu înseamnă că războiul „bate la ușă”.

„Și pregătirea populației pentru a înțelege anumite reguli de bază de comportament în caz de dezastru, război, atac cibernetic, dezinformare e foarte importantă, dar oamenii trebuie să înțeleagă că pregătirea nu înseamnă că urmează ceva imiment, că pericolul bate la ușă, ci pur și simplu că o populație bine pregătită pentru orice scenariu de criză va crește cu 100% eficiența eforturilor statului. E ceea ce numim reziliență societală”, explică specialistul. Raețchi susține că în situații de criză este foarte importantă reacția societății.

„Dacă societatea rezistă într-o criză, dacă completează și ajută acțiunea statului, și statul va reuși. Dacă populația nu știe ce are de facut, dacă nu are încredere în apelurile celor care conduc celulele de criză, e mult mai greu”, arată el.

Expertul subliniază diferența dintre societățile nordice și cele din Balcani. Societățile nordice sunt dispuse să facă exerciții de criză, să citească broșuri cu sfaturi pentru scenarii negative fără să se panicheze și să considere că urmează neapărat ceva grav. „În Balcani, din cauza neîncrederii în autorități moștenite din perioada otomană și comunistă, oamenii au tendința să creadă că li se ascunde ceva când spui că „e bine să fim pregătiți” – a concluzionat Raețchi.

Cum gestionăm situațiile de criză

Daniel David a explicat și cum trebuie să ne pregătim psihologic de situații extreme.

„Orice situație care ne scoate din rutină, poate să devină un stresor, iar stresorul poate să genereze emoții sănătoase sau nesănătoase. Cele nesănătoase țin de stări de panică, anxietate, deprimare, furie, agresivitate. Acestea îți reduc capacitatea de a face față stresorului”, explică el.

Astfel, când ești deprimat nu ești motivat să acționezi; când ești panicat nu ești capabil să-ți mobilizezi resursele; când ești furios și agresiv, creezi tu probleme suplimentare.

„Alternativa este reprezentantă de emoții negative, dar sănătoase. Îngrijorarea poate să fie bună într-o astfel de situație, dar nu panica. Tristețea, când pierzi ceva poate să fie bună, dar să nu se transforme în depresie. Nemulțumirea poate să fie bună, dar nu furia și agresivitatea. Părerea de rău poate să fie bună, dar nu sentimentele de vinovăție care te blochează”, explică psihologul. Tristețea, nemulțumirea, îngrijorarea sunt emoții negative, dar motivaționale, te împing să cauți soluții raționale, nu-ți blochează resursele mintale, precizează psihologul.

„Mai există și o a treia variantă. Stresorul există, dar tu te comporți ca și cum acesta nu ar exista, ceea ce este tot o situație nesănătoasă”, a mai precizat Daniel David.

În concluzie, David susține că cea mai bună variantă de a face față situațiilor de criză este cea în care simțim emoții negative, care însă ne motivează să acționăm, nu ne blochează resursele mintale.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Penibilul ăsta a fost ani de zile șeful de facto al SRI?

2 „Cu tot respectul pentru Firea, eu nu pot sa mă aliniez în a o susține pentru că, de obicei, orice cal devine gloabă”

3 „Tu muncești și-ți cumperi o Dacie pentru că atât poți, eu muncesc și-mi cumpăr un Ferrari pentru că atât pot”

4 Răsturnare de situație? / Suplimentul folosit de Simona Halep ar conține „ingrediente chinezești necunoscute”

5 Cum arată sondajul pe baza căruia PSD şi PNL spun că discută comasarea alegerilor şi candidaturi pe liste comune