Bucătăria moldovenilor de peste Prut este printre cele mai delicioase și bogate din Europa. Preparatele culinare sunt o combinație reușită între bucătăria românească din nordul Moldovei și gastronomia rusească, pe care s-au grefat și alte influențe.

Supă de pelemeni FOTO dorianradu.ro

Oricine ajunge măcar o dată în viață în Basarabia nu are cum să rateze fabuloasa bucătărie a moldovenilor de peste Prut. În acest ținut al dealurilor și al podișurilor, atât de încercat de-a lungul istoriei, gastronomia locală a reușit să reziste mileniilor, absorbind ttoate influențele întâlnite de-a lungul secolelor. A ieșit ceva ce poate fi greu descris în cuvinte. Odată ce te așezi la o masă de oameni gospodari din Republica Moldova poți să fi sigur că rămâi fără cuvinte. Datorită ospitalității oamenilor și a mâncărurilor de poveste, orice turist trebuie să fie pregătit pentru ajustări vestimentare. Nu în ultimul rând, mâncarea tradițională din Republica Moldova musai se udă cu faimosele vinuri basarabenești.

Influența rusească face diferența

Bucătăria basarabenească este similară, până la un punct, cu cea din nord-estul României . Este și firesc având în vedere că până la 1812 regiunile au făcut parte din același stat, Principatul Moldovei. Mai apoi, din 1918 până în 1940, Basarabia a revenit la vechea Moldovă ștefaniană, făcând parte din regatul României. De exemplu, sarmalele, plăcintele poale-n brâu, mămăliguța, cighirul, chișca, colțunașii cu brânză, borșurile, răciturile și multe altele sunt preparate similare, care se gătesc pe ambele maluri ale Prutului. Odată cu ocupația Basarabiei, în gastronomia locală și-au făcut loc influențele rusești.

Multe preparate originare din Rusia au ajuns în bucătăria moldovenească. Unele au fost preluate ca atare, altele au fost „moldovenizate”. Cert este că basarabenii, oameni cu ipoftă de mâncare, au primit cu brațele deschise orice influență care să le delecteze papilele gustative. Așa au apărut preparate culinare specifice cu mare succes, iar trei dintre ele au ajuns faimoase în rândul turiștilor.

Leacul divin de mahmureală și oboseală

În Republica Moldova, un teritoriu cu vinuri și coniac de poveste există un leac pefect de mahmureală. Se numește soleancă sau soliancă și este o ciorbă delicioasă, rusească la origine. Există o multitudine de rețete de soleancă, fiecare cu farmecul său, dar baza este aceeași.

Soleancă FOTO bunica.md

O soleancă bună ajutǎ la mahmurealǎ, însǎ este un remediu bun și pentru obosealǎ. Rețeta este din secolul al XVII-lea și, potrivit legedelor, ar fi luat naștere după o petrecere de pomină în rândul unor mici nobili, probabil ruși sau ucraineni. A fost o masă bogată, iar a doua zi s-au trezit mahmuri și doar cu resturile festinului consumat cu o zi înainte. În acel moment, bucătarii au folosit toate resturile rămase de noaptea trecută și au făcut o ciorbă de poveste, care i-a vindecat pe toți petrecăreții de mahmureală.

Așadar, soleanca este o ciorbă din resturile unei mese festive. Există însǎ mai multe variante. Cea mai „boierească” este cea realizată din afumătură. Întâi se face o bază de ciorbă. Se pune la fiert un rasol de porc sau de vită, alături de niște costiță afumată, cu ceapă, morcovi, țelină, păstârnac, piper, sare, foaie de dafin. Pentru zeama de bază carnea și legumele se lasă întregi sau se taie în bucăți mari pentru a elibera substanțele și aromele de care este nevoie. După ce s-a fiert bine totul, se strecoară. Se folosește apoi costiță afumată, cărnați afumați, kaizer afumat, ceapă, ardei grași, 3 căței de usturoi. Se călește într-o tigaie mare ceapa cu afumătură, se adauga ardei, morcov dat prin răzătoare și usturoiul bine zdrobit. După ce s-au rumenit suficient se adaugă în zeama de bază.

După ce a început să fiarbă se pune pasta de roșii și cartofii tăiați cubulețe. Pentru aromă, se poate adăuga încă un pic de țelină tăiată fin. După ce a fiert bine compoziția, se adaugă măslinele (fără sâmburi) și murăturile. Pentru cei cărora le plac gusturile picante, se adaugǎ ardei iute tăiat bucăți. La final se pune smântâna și zeama de la castraveți murați sau de la varza murată. Se servește fierbinte, cu jumătăți sau cubulețe de lămâie.

O rețetă tradițională din Urali și o explozie de arome

Un alt preparat culinar care trebuie încercat neapărat în Republica Moldova poartă numele de pelmeni și seamănă, până la un punct, cu rețetă pentru colțunași (paste făinoase umplute cu mai multe tipuri de carne.) Pelmenii se fac dintr-o foaie foarte subțire de aluat, realizat din făină și ouă (uneori se adaugă lapte și apă), umplută cu carne tocată de porc, oaie sau vită. De cele mai multe ori se folosesc amestecurile porc-vită, oaie-vită. În tocătură se pune și piper, ceapă sau usturoi. După ce se face aluatul și asezonează umplutura, preparatul se montează în forma finală.

Se modelează în forme sferice, cu carne în interior. Un pelmen tradițional nu depășește în diametru 2-3 centimetri și 15 grame ca greutate. Sunt asemănători cu tortellinii italienești, numai că sunt puțin mai mari. Sunt foarte asemănători și cu vareniki, pastele umplute cu brânză sau cartofi, din Ucraina. Rețeta tradițională de pelmeni este originală din zona munților Urali. De obicei se găsesc congelați sau proaspeți în magazinele din Republica Moldova, dar pot fi comandați online și din România. Dacă vreți să-i preparați acasă, pentru aluat vă trebuie: un ou, o linguriță de sare, jumătate de kilogram de făină, o lingură de ulei și 250 de ml de apă fierbinte. Pentru umplutură: jumătate de kilogram de carne tocată de porc-vită, două cepe medii, sare și piper. Iată cu se prepară:

O variantă de pelmeni FOTO Anko Food Machine

„Amestecăm într-un bol încăpător oul și sarea. Adăugăm făina și uleiul și amestecăm. Turnăm apă fierbinte și amestecăm bine cu lingura. Punem aluatul pe masa pudrată cu făină și frământăm până obținem un aluat moale, nelipicios . Învelim aluatul în folie alimentară și-l lăsăm pe masă să se răcească un pic (între timp devine moale și ușor de lucrat). Răzuim ceapa mărunt, o adăugăm la carnea tocată pe care o pregătim din timp, condimentăm compoziția și amestecăm bine (ținem cont de faptul că adăugăm sare și la fierbere, dar și în aluat). Împărțim aluatul în două. Luăm câte o bilă de aluat și o întindem până obținem un disc cu grosimea de aproximativ 3. mm. Dacă e prea gros, pelimenii nu mai sunt atât de gustoși, dacă e prea subțire se lucrează mai greu. Decupăm cu ajutorul unui pahar discuri de aluat. Adăugăm pe fiecare disc cate 1/2 – 1 linguriță de umplutură. Lipim foarte bine marginile fiecărui disc. Apoi unim colțurile fiecărui pelimen”, precizează Radmila Gîrbu, pentru „Poftă bună cu Gina Bradea”.

Un alt mod de servire la pelmeni FOTO bunica.md

După ce am făcut pelimeni, urmează să-i și pregătim. Există și aici mai multe variante. Cea mai cunoscută este fierberea lor în apǎ cu sare, într-o oală mare. Se fierb până se ridică la suprafața apei, apoi mai sunt lăsați încă maximum 5 minute la fiert. Sunt asezonați cu o vinegretă, un amestec de apă, oțet și piper negru măcinat. În altă variantă se servesc cu unt și smântână. Sunt și cei care prăjesc pelimenii după fierbere și îi servesc rumeni. Există și o variantă de ciorbă de pelmeni: după ce au fost confecționați, se face o bază de supă de pui sau legume. Se pun înăuntru cepe, morvoci și pătrunjel rădăcină. Se fierb întâi legumele, apoi se adaugă pastă de roșii și pelmenii. Se servește cu smântână și pătrunjel verde presărat deasupra.

Șuba și siliotka, o sărbătoare pe masă

O altă rețetă delicioasă, specifică estului Europeiși pe care o găsim în Republica Moldova, se numște „Șuba”. Sau, cum spun rușii, „Selyodka pod shuboy”. În românește s-ar traduce „hering în șubă”. Este o salată festivă cu pește afumat sau marinat și multe legume. Salată „Șubă” a apărut inițial în zonele slavilor estici, adică în Rusia, Belarus și Ucraina. Mai apoi s-a extins pe malurile Mării Baltice și în Asia Centrală.

Poate fi întâlnită și în Lituania, Letonia și Kazahstan. În Republica Moldova a pătruns prin anii '60, tot pe filieră rusească. Această salată seamănă cumva cu cea de boeuf, pentru că are maioneză și multe legume fierte. Are mai multe straturi făcute din legume fierte, date prin răzătoare. O vedetă a salatei, care se pune de obicei în zona centrală, este peștele afumat sau marinat. Se folosește în special hering marinat. Straturile sunt bine legate între ele cu ajutorul maionezei. Nu lipsesc ornamentele de toate felurile, în funcție de imaginația celui care le gătește. Se folosesc peștele marinat sau afumat (în special heringul), o ceapă roșie, jumătate de kilogram de cartofi roșii, câțiva morcovi, o sfeclă roșie, șase ouă fierte tari, muștar, zeamă de lămâie și condimentele obișnuite, sare și piper măcinat. Nu trebuie să uitați de maioneză.

Salata Shuba FOTO Lauralaurentiu.ro

„Am spălat bine cartofii întregi (cu coajă cu tot). Morcovii i-am spălat, i-am răzuit de coajă și i-am clătit bine. Am fiert morcovii și cartofii separat, în apă cu sare, până când au putut fi ușor străpunși cu furculița, apoi i-am scurs de apă și i-am lăsat să se răcească. Sfecla am spălat-o bine și am copt-o în cuptorul preîncins la 200°C, până s-a înmuiat bine (a intrat ușor furculița în ea). În cazul meu, asta a durat 50 de minute. Am lăsat toate legumele să se răcească bine, apoi le-am curățat de coajă (cartofii și sfecla). Am ras toate legumele pe răzătoarea cu găuri mari și le-am colectat separat, în trei castronele diferite.După ce am fiert ouăle (vreo 10 minute), le-am scurs de apa fiartă și le-am pus în apă rece, să se răcească. Le-am decojit de coajă apoi le-am tăiat în jumătăți, pe lungime. Am scos gălbenușul din ouăle fierte și l-am colectat separat de albușuri.Am ras pe răzătoarea cu găuri mari ouăle, separat albușurile și gălbenușurile. Răzătura de albuș și gălbenuș, de asemea, am colectat-o separat.Am verificat cu atenție fileurile de pește marinat să nu cumva să aibă vreo urmă de osciori. Am tăiat peștele în cubulețe, cam de 6-7 mm.Am curățat ceapa roșie și am tocat-o cubulețe, cu ceva mai fine decât cele de pește marinat. Înainte de a trece la asamblarea salatei, am asezonat bine maioneza. Am ținut cont că maioneza este cea care dă gust, de fapt, multelor ingrediente pe care le conține salata Shuba. Am amestecat maioneza cu sare fină, piper proapăt măcinat și am adăugat și zeamă de lămâie, dar și muștar picant”, a explicat pregătirea ingredientelor bucătarul și autorul Laura Laurențiu pe site-ul personal. Montarea salatei se face ca un tort, pe straturi.

La bază se pun de obicei cartofi, asezonați bine cu sare și piper, după care urmează și celelalte legume. De obicei, deasupra se pun morcov și sfeclǎ, iar între straturi se pune maionează și se întinde bine pe toată suprafața „blatului” din legume. La mijloc se află peștele. Se ornează deasupra cu albuș și gălbenuș și cu maioneză.