Limbajul corpului lui Donald Trump a trădat dezamăgirea după summitul cu Vladimir Putin, afirmă psihologul Peter Collett, expert în comunicare non-verbală, care a observat cum, de la o întâlnire prietenoasă pe pistă, președintele american a trecut la o atitudine abătută.

Experții în limbaj corporal au analizat starea celor doi președinți / Sursa foto: AFP / Getty Images

După întâlnirea de la summitul din Alaska cu Vladimir Putin, Donald Trump a apărut la conferința de presă vizibil schimbat față de momentul primirii liderului de la Kremlin. Dacă pe pistă cei doi s-au comportat ca doi vechi prieteni, cu gesturi de camaraderie și apropiere, la finalul discuțiilor tonul președintelui american a devenit mai rezervat, iar mimica sa a trădat nemulțumire. Psihologul Peter Collett, specialist în limbaj non-verbal, a explicat pentru Sky News că gesturile și expresiile lui Trump sugerează o dezamăgire ascunsă, posibil legată de eșecul de a obține un acord concret cu Putin.

„Când compari întâlnirea de pe pistă cu ceea ce s-a întâmplat la conferinţa de presă, ai impresia că sunt două lumi complet diferite, cu siguranţă în ceea ce priveşte limbajul corporal”, a comentat expertul, potrivit news.ro

La primire, cei doi lideri s-au salutat într-un mod foarte prietenos

Peter Collett a remarcat că, atunci când Donald Trump şi Vladimir Putin s-au întâlnit pe pistă după aterizarea liderului rus în Alaska, cei doi s-au bătut pe umăr, gest care tinde să fie „o reamintire a statutului”.

Începutul a fost mult mai mult despre „prietenie, amiciţie şi apropiere – aproape ca şi cum principala preocupare a lui Trump era să-l atragă pe Putin de partea sa”, spune Collett.

„Prin limbajul corpului, au creat senzaţia clară că sunt doi vechi prieteni extrem de bucuroşi să se revadă”, a explicat psihologul, ceea ce „contrastează cu ceea ce se întâmplă de obicei când Trump se întâlneşte cu alţi şefi de stat”, a remarcat el.

Cum și-a schimbat Trump atitudinea după discuțiile cu Putin pe subiectul păcii din Ucraina

Dar, la conferinţa de presă care a urmat discuţiilor de fond cu Putin, limbajul corpului preşedintelui american se schimbase semnificativ. „Cred că există multe informaţii, multe mici indicii în limbajul său corporal, care sugerează că nu era fericit”, crede Collett.

El a subliniat faptul că Trump nu i-a acordat lui Putin „multă atenţie” în timp ce acesta vorbea şi a adăugat: „De fapt, nu voia să se uite la Putin, deoarece Putin îi amintea de eşecul său de a ajunge la un acord în acele condiţii”.

Strângerea buzelor era „un gest de auto-control” şi arăta că de fapt gândea ceva ce nu îndrăznea să spună.

Trump era un om care părea „dezamăgit”, dar „face o treabă destul de bună în a se convinge pe sine – şi pe noi – că viitorul este promiţător şi că vor veni lucruri bune”, a remarcat psihologul. El a adăugat: „Dar dacă citeşti limbajul corpului, poţi vedea că se întâmplă altceva în mintea lui, chiar ceva, posibil în acest stadiu, încă nerecunoscut, şi anume: «La naiba, cu siguranţă nu a funcţionat aşa cum speram»”, a conchis expertul.