Trump amenință Kievul cu blocarea armelor dacă mai lovește petrolul rus
Președintele SUA, Donald Trump Foto: AFP
O ofensivă diplomatică discretă, desfășurată pe parcursul weekendului, a vizat atât conducerea de la Kiev, cât și cancelariile europene. Responsabili americani au apelat omologi de pe continent pentru a cere ferm stoparea campaniei de lovituri cu rază lungă împotriva rafinăriilor de pe teritoriul Federației Ruse, conform surselor implicate direct în convorbiri sau informate despre acestea. Mesajele au transmis un ultimatum clar: refuzul de a stopa atacurile va atrage blocarea livrărilor militare și oprirea parteneriatului în materie de informații de securitate.
Instrumentul de presiune invocat este programul PURL, o structură coordonată sub egida NATO prin care statele partenere cumpără tehnică militară americană pentru a acoperi necesitățile critice ale armatei ucrainene, fără o susținere financiară directă din partea Washingtonului. Pavlo Palisa, fost comandant al Brigăzii 93 mecanizate și actual consilier militar al liderului ucrainean Volodimir Zelenski, a adus în discuție aceste contacte insistente. Situația a fost rezumată plastic de un oficial din Europa contactat de partea americană: „Sună la Kiev... Sună pe toată lumea [din Europa]”. Până în prezent, Casa Albă a evitat orice confirmare oficială sau comentariu privind aceste apeluri.
Acordul unilateral anunțat pe rețelele sociale
Fără consultarea prealabilă a guvernului ucrainean sau a aliaților din Europa presați anterior, Donald Trump a decretat duminică, pe platforma Truth Social, instituirea unei încetări imediate a ostilităților pe frontul energetic:
„De acum, în războiul dintre Rusia și Ucraina este în vigoare ARMISTIȚIUL ENERGETIC. Ambele părți au fost de acord. Nu îl încălcați!”
Reprezentanții administrației americane au detaliat ulterior pentru Axios logica din spatele acestei inițiative, sintetizată prin formula „rafinărie pentru rafinărie”. Practic, Washingtonul așteaptă ca forțele ucrainene să își sisteze bombardamentele asupra complexelor petrochimice rusești, urmând ca, în cazul unei respectări a condiției, înțelegerea să fie extinsă și la protejarea rețelelor de transport energetic și a termocentralelor.
Realitatea din teren contrazice declarațiile
Reacția de la Kiev a fost nuanțată. Președintele Volodimir Zelenski a catalogat armistițiul ca fiind „o veste bună pentru toată lumea”, dar a avertizat că promisiunile trebuie dublate de fapte concrete. Șeful statului ucrainean a subliniat că raidurile forțelor ruse nu s-au oprit nici măcar în ziua anunțului de la Washington.
„Din păcate, toată ziua cerul Ucrainei a fost plin de drone rusești «Shahed». Au avut loc lovituri cu bombe aeriene ghidate și atacuri asupra infrastructurii noastre energetice. Seara a fost atacată o centrală electrică din Harkov”, a evidențiat Zelenski. El a amintit că toate inițiativele anterioare de calmare a conflictului lansate de Ucraina au primit din partea liderului de la Kremlin un singur răspuns: „nu”. În aceste condiții, Kievul rămâne în așteptarea unei schimbări reale de comportament din partea Moscovei.
Încălcarea înțelegerii a fost semnalată direct și de ministrul ucrainean de externe, Andri Sibiga, care a indicat bombardarea centralei CHPP-5 din Harkov în seara de 11 octombrie, la scurt timp după comunicarea Casei Albe.
De cealaltă parte, Moscova privește cu scepticism demersul. Igor Ananski, prim-vicepreședinte al Comitetului Energetic din Rusia, a transmis că este prematură orice discuție despre o convenție fermă, comentând: „Știm cu toții că Trump spune adesea lucruri pentru a împiedica creșterea prețurilor petrolului”.
Revoltă bipartizană în Congresul Statelor Unite
Planurile administrației Trump privind domeniul energetic – în special acceptarea importurilor de combustibil rusesc – au declanșat o opoziție vehementă pe Dealul Capitoliului. Republicanul Brian Fitzpatrick a demarat procedurile pentru un proiect legislativ sprijinit de ambele partide, intitulat „Legea Ronald Reagan «Pace prin forță»”, menit să interzică fără echivoc orice tranzacție cu petrol din Rusia.
În paralel, un grup de șapte senatori din ambele tabere politice – democrații Jeanne Shaheen, Richard Blumenthal și Ron Wyden, alături de republicanii Susan Collins, Lisa Murkowski, Thom Tillis și John Curtis – a emis o luare de poziție comună prin intermediul Comitetului pentru Relații Externe din Senat. Aleșii acuză Casa Albă că a ocolit controlul legislativ și că a sfidat legea din 2022 prin care importurile de combustibil rusesc au fost sistate până când Rusia pune capăt agresiunii și nu mai amenință țările membre NATO.
Parlamentarii au somat executivul american să anuleze urgent permisiunea de import pentru motorina rusească, avertizând că Statele Unite nu trebuie să ofere Kremlinului nicio gură de oxigen financiar cât timp trupele ruse continuă să ucidă populația civilă din Ucraina.
Explorează subiectele:
