Echipele de negociere privind pacea din Ucraina par să fi intrat într-o nouă fază tensionată, după ce Donald Trump a primit un document ce ar contura posibile concesii teritoriale pe care Kievul le-ar lua în calcul într-un eventual acord cu Rusia. Dezvăluirea îi aparține cancelarului german Friedrich Merz, care a vorbit joi despre acest demers ca despre „un potențial progres”, însă a avertizat că orice decizie asupra teritoriului rămâne exclusiv în mâna conducerii ucrainene, scrie Daily Mail.

Volodimir Zelenski și Donald Trump/FOTO:EPA/EFE

Merz a precizat că documentul i-a fost transmis lui Trump după convorbiri telefonice purtate miercuri cu mai mulți lideri europeni. Oficialul german a subliniat, însă, că nu există nicio formulă impusă Kievului: „Întrebarea vizează ce concesii teritoriale este dispusă să facă Ucraina, dacă există astfel de variante. Dar răspunsul îl pot da doar președintele Zelenski și poporul ucrainean.” El a insistat că ar fi „o eroare majoră” ca Ucraina să fie împinsă într-o pace pe care societatea nu ar putea să o accepte după patru ani de război.

Convorbirile au venit pe fondul poziționărilor tot mai ferme ale lui Trump față de aliații europeni, președintele american declarând că discuția cu Merz, premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron a avut „tonuri foarte dure”. Berlinul a încercat însă să tempereze impresiile privind un eventual conflict diplomatic. Merz a vorbit despre „o discuție constructivă”, în care ambele părți au manifestat „respect reciproc”, semnalând că Washingtonul ar fi dispus să continue dialogul în zilele următoare. Potrivit acestuia, o nouă reuniune internațională ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare, cu participarea sau absența SUA condiționată de evoluția negocierilor tehnice.

Cadru mai amplu de discuții

În paralel, surse americane și ucrainene lucrează la un cadru mai amplu de discuții: o variantă de plan de pace, un set de garanții de securitate și un pachet economic destinat reconstrucției. În discuție ar intra accelerarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană până în 2027, garanții de tip „Articolul 5” oferite de Washington, modelul unei zone demilitarizate pe linia frontului, eventuale schimburi teritoriale, restituirea centralei nucleare Zaporizhzhia și deblocarea celor aproximativ 200 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate pentru reconstrucție. Liderii europeni avertizează, însă, că negocierile sunt departe de o formă finală, iar riscul unor impasuri rămâne ridicat.

„Coaliția de voința”, formată din aliați ai Ucrainei, urma să se reunească joi prin videoconferință. Președintele Zelenski a admis că discuțiile au fost accelerate din cauza presiunilor crescânde venite dinspre Washington. În Europa, îngrijorările sunt tot mai vizibile, fiind invocată în mod repetat ideea că securitatea continentului depinde de arhitectura rezultată în urma negocierilor.

Pe fond, Trump insistă că Kievul trebuie „să fie realist” în privința poziției sale la masa negocierilor, sugerând că o eventuală cedare teritorială ar fi inevitabilă. Deși nu a intrat în detalii, fostul președinte a menținut același ton critic la adresa lui Zelenski, reproșându-i că „trebuie să-și revină și să înceapă să accepte anumite lucruri”. Într-un interviu recent, Trump a acuzat și partenerii europeni că „vorbesc prea mult și livrează prea puțin”.

Ce spune Moscova

La Moscova, autoritățile ruse încearcă să transmită că sunt implicate în procesul diplomatic, dar o fac în propriile coordonate. Ministrul de externe Serghei Lavrov a anunțat că Rusia a transmis Washingtonului „propuneri suplimentare privind garanțiile colective de securitate”, fără a oferi detalii. Demersul este interpretat ca o tentativă a Kremlinului de a evita noi sancțiuni americane, într-un moment în care discuțiile despre viitoarea arhitectură de securitate sunt în plină evoluție.

În același timp, războiul continuă. Ucraina a lansat noaptea trecută una dintre cele mai ample operațiuni cu drone din ultimii ani, determinând suspendarea curselor aeriene pe toate cele patru aeroporturi din regiunea Moscovei vreme de șapte ore. Restricții similare au fost impuse în alte opt orașe rusești. Ministerul Apărării de la Moscova a raportat interceptarea a 287 de drone ucrainene. Atacul este interpretat de analiști ca o demonstrație de forță menită să contracareze narativul Kremlinului potrivit căruia Ucraina ar fi depășită militar.

În pofida insistențelor lui Putin că Rusia negociază dintr-o poziție solidă, liniile frontului nu s-au modificat substanțial: aproximativ 20% din teritoriul ucrainean este sub ocupație, potrivit estimărilor occidentale. Liderii europeni au transmis miercuri că negocierile au intrat într-un „moment critic”, iar Zelenski a confirmat că săptămâna viitoare Kievul va coordona bilateral cu mai multe capitale europene.

Presiuni din partea SUA

Presiunile americane sunt evidente. Trump a reiterat recent că Rusia „are avantajul” în raport cu Ucraina, afirmând că acest lucru ar trebui recunoscut în mod deschis la masa negocierilor. Între timp, planul său de pace — prezentat luna trecută în 28 de puncte — rămâne contestat atât la Kiev, cât și în mai multe capitale occidentale, în special din cauza clauzelor legate de teritorii și de lipsa unor garanții clare privind prevenirea unei noi agresiuni ruse.

Pentru moment, discuțiile continuă pe mai multe paliere, iar direcția negocierilor rămâne incertă. În lipsa unei formule agreate, atât diplomația europeană, cât și administrarea de la Kiev încearcă să evite ca Ucraina să fie împinsă spre un acord pe care nu îl poate susține din punct de vedere politic sau strategic.