Ucraina a lansat duminică și luni atacuri cu drone asupra mai multor puncte din ariergarda rusă, inclusiv la Moscova, ca represalii pentru bombardamentele efectuate sâmbătă de ruși asupra unui teatru din oraşul Cernihiv, atac soldat cu șapte morți și aproape 150 de răniți.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat încă de sâmbătă seara că armata sa va răspunde pe măsură față de bombardamentele de la Cernihiv, pe care l-a descris drept un „atac terorist”, relatează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres .

Liderul de la Kiev şi-a amintit în special de una dintre victime, Sofia, o fetiţă de şase ani care a devenit un simbol al brutalităţii bombardamentelor inamice după ce a fost ucisă în atacul de la Cernihiv.

Duminică, în cadrul unei vizite la o bază aeriană din sudul Olandei, Zelenski a estimat că peste 10.000 de rachete şi drone au fost lansate de armata rusă împotriva teritoriului ucrainean de la începutul campaniei militare a Moscovei, la 24 februarie 2022, notează EFE.

Ultima frontieră

Barajul de drone a lovit în primele ore ale dimineţii de duminică atât vecinătatea Moscovei, cât şi trei regiuni limitrofe cu Ucraina, și anume Rostov, Kursk şi Belgorod.

Apărarea antiaeriană şi radio-electronică rusă a doborât toate dispozitivele fără pilot. Totuși, fragmentele unei drone au lovit clădirea principală a gării din Kursk, unde cinci persoane au fost rănite uşor.

La Rostov, care se învecinează cu Donbass, două drone au căzut pe teritoriul unei garnizoane militare situate în oraşul Kamensk, situat la câţiva kilometri de graniţa cu Lugansk.

Potrivit autorităților locale, respectivele drone nu au provocat daune bazei militare, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul unei o a treia drone care a căzut în apropierea oraşului Novoşahtinsk.

Regiunea Belgorod a fost lovită de trei drone ucrainene pe timpul zilei. Potrivit guvernatorului său, Viaceslav Gladkov, dronel au fost neutralizate de bateriile antiaeriene.

Din acest motiv, autorităţile locale au fost nevoite să declare stare de urgenţă în cincisprezece localităţi de graniţă şi au ridicat totodată nivelul de ameninţare teroristă, precizează EFE.

Moscova, ţintă recurentă

În cazul capitalei Rusiei, Ministerul Apărării de la Moscova susține că o dronă a fost doborâtă în vecinătate de sisteme de luptă radio-electronice.

Odată depistat şi dezactivat, aparatul fără pilot a pierdut controlul şi s-a prăbuşit într-o zonă nepopulată fără a provoca pagube sau victime, la fel cum s-a întâmplat în alte două atacuri: unul sâmbătă și altul luni.

Atacul de duminică a determinat reducerea activităţii pentru câteva ore la două dintre principalele aeroporturi din Moscova, Vnukovo şi Domodedovo, lucru care s-a întâmplat deja de mai multe ori în ultimele luni. De altfel, sosirile şi plecările de pe aeroportul Vnukovo au fost suspendate și luni în urma unui atac cu două drone.

Ministerul de Externe rus a condamnat ferm atacurile, în special pe cel de la Kursk, acuzând Kievul că vrea să distrugă reţeaua feroviară la fel cum au făcut naziştii în 1943.

„Acest lucru face din denazificarea şi demilitarizarea Ucrainei o prioritate absolută a politicii externe a Rusiei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.

În timp ce regimul de la Moscova face comparații cu naziștii în cazul atacurilor cu drone ale ucrainenilor, consideră drept pertinente bombardamentele sale asupra infrastrucurii industriale și civile a țării vecine.