Ucraina şi-a extins cererea de bombe cu fragmentaţie controversate din partea Statelor Unite pentru a include o armă ale cărei submuniţii doreşte să le lanseze din drone împotriva forţelor ruse, spun doi membri ai Congresului american.

Kievul le-a solicitat unor membri ai Congresului să facă presiuni asupra Casei Albe pentru a aproba trimiterea acestor arme, însă nu este deloc sigur că administraţia Biden îşi va da acordul, transmite agenția de presă Reuters, preluată de Agerpres .

Muniţiile cu fragmentaţie, interzise de peste 120 de state, eliberează un mare număr de bombe mai mici care pot ucide la întâmplare pe o mare suprafaţă, punând în pericol civilii, notează Reuters.

Potrivit democraţilor Jason Crow şi Adam Smith, membri în Comisia pentru serviciile armate a Camerei Reprezentanţilor, Ucraina solicită bombe MK-20, ale căror submuniţii să le lanseze din drone.

Această solicitare se adaugă celei pentru obuze de artilerie de 155 mm cu fragmentaţie pe care Ucraina le-a cerut deja, precizează ei.

Potrivit acestora, oficiali ucraineni le-au solicitat deja la Conferinţa de Securitate de la Munchen unor membri ai Congresului să facă presiuni pentru acordul Casei Albe.

Senatorul republican Lindsey Graham, care a participat la conferinţa de la Munchen, a confirmat această informație şi a spus că va da curs solicitării în această săptămână.

Ucraina speră că muniţiile cu fragmentaţie îi vor oferi un avantaj în lupta de uzură împotriva forţelor ruse.

Guvernul ucrainean a recunoscut public că doreşte muniţie americană cu fragmentaţie, însă despre solicitarea de MK-20 nu s-a mai vorbit până acum.

Ucraina vrea ca obuzele de artilerie - muniţii convenţionale îmbunătăţite cu utilizare duală (DPICM) - să oprească atacurile în „valuri umane” ale Rusiei pentru cucerirea oraşului Bahmut, explică Jason Crow şi Adam Smith.

Fiecare obuz de acest tip dispersează 88 de submuniţii. Bombele MK-20 sunt lansate din avion, se deschid în coborâre şi eliberează peste 240 de submuniţii în formă de săgeţi, precizează Reuters.

Armata ucraineană consideră că aceste submuniţii „au o mai bună capacitate de a străpunge blindajul” decât armele pe care le lansează acum din drone, spune Adam Smith.

Jason Crow, veteran al armatei americane, a afirmat că ar putea să sprijine livrarea de MK-20, dar cu cu asigurări din partea ucrainenilor că vor înlătura submuniţiile şi „vor folosi (MK-20) într-o utilizare fără fragmentaţie”.

Textron Systems Corporation a încetat să mai producă MK-20 în 2016, după ce Statele Uniteau oprit vânzările către Arabia Saudită. Însă un consilier din Congres a afirmat că există peste un milion de astfel de bombe în rezervele armatei americane.

Un tratat din 2008 care interzice fabricarea, folosirea şi depozitarea muniţiilor cu fragmentaţie a fost adoptat de 123 de ţări, printre care şi majoritatea membrilor NATO, însă Statele Unite, Rusia şi Ucraina nu au aderat la el.

O lege din 2009 interzice exportul de muniţii cu fragmentaţie cu rate de eşec mai mari de 1%, ceea ce acoperă practic tot arsenalul militar al Statelor Unite. Joe Biden poate ridica această interdicţie.

Atât forţele ucrainene, cât şi cele ruse au folosit astfel de arme de când Rusia a capturat pentru prima dată teritorii ucrainene în 2014.

Armata americană cheltuieşte peste 6 milioane de dolari anual pentru a dezafecta obuze de artilerie de 155 mm cu fragmentaţie şi alte muniţii vechi.

Livrarea de DCIPM ar atenua deficitul de alte obuze de 155 mm, a afirmat un consilier din Congresul american, potrivit căruia există un oarecare sprijin în Congres şi majoritatea republicanilor sunt „destul de receptivi” la cererile Ucrainei.

Potrivit Departamentului american de Stat, circa 174.000 de kilometri pătrați - aproape o treime - din teritoriul Ucrainei sunt contaminaţi cu mine terestre sau alte „rămăşiţe explozive din război”.