Uniunea Europeană ar putea accepta noi membri până în 2030, a declarat Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii, lăudând progresele înregistrate de Muntenegru și Albania, dar criticând regresul democratic din Serbia și declinul mai accentuat din Georgia, notează The Guardian.

Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas. FOTO: EPA-EFE

Declarațiile au fost făcute după ce Comisia Europeană a publicat raportul anual privind 10 țări candidate la aderarea la UE, după ce invazia Ucrainei în 2022 a dat un nou impuls unui proces care era de mult timp în impas.

„Invazia Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice fac ca extinderea UE să fie o necesitate evidentă”, a spus Kaja Kallas. „Este necesară dacă vrem să fim un actor mai puternic pe scena mondială.”

Kallas a adăugat că „admiterea de noi țări în UE până în 2030 este un obiectiv realist” și a menționat că Muntenegru este cel mai avansat în procesul de aderare, alături de Albania. Fosta prim-ministră a Estoniei a subliniat că apartenența la UE ar putea reprezenta o „garanție majoră de securitate” pentru Ucraina, iar nicio țară candidată nu a implementat reforme atât de ample în timp de război.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, vorbind din orașul Pokrovsk, a declarat că își dorește ca Ucraina să adere la UE înainte de 2030.

Oficialii au lăudat, de asemenea, progresul Moldovei, a cărei guvernare a acuzat Rusia de campanii ilegale pentru influențarea voturilor, inclusiv finanțări ascunse, cumpărare de voturi și propagandă. „Moldova a înregistrat cel mai mare progres într-un an, în ciuda amenințărilor hibride continue și a încercărilor de destabilizare a țării pe drumul ei european”, a spus comisarul pentru extindere, Marta Kos.

Au existat însă critici aspre la adresa autorităților din Georgia , despre care Kos a spus că este o țară candidată la aderarea la UE doar cu numele. Liderii UE au suspendat negocierile de aderare ale Georgiei anul trecut, după o represiune violentă împotriva protestatarilor pașnici care au ieșit în stradă împotriva legii „agenților străini” inspirată de Rusia, care impune grupurilor societății civile să se înregistreze sub această etichetă stigmatizantă dacă primesc fonduri din străinătate.

Kos le-a transmis liderilor georgieni: „Dacă sunteți serioși în privința UE, ascultați-vă oamenii și opriți arestările opoziției, jurnaliștilor și celor care gândesc diferit de voi. Atunci putem vorbi.”

Perspectivele pentru Serbia sunt mixte. Președintele autoritar Aleksandar Vučić s-a confruntat cu un an de proteste împotriva corupției, declanșate de prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, care a ucis 16 persoane. Kos a criticat „regresul în libertatea de exprimare și academică” și a cerut autorităților să clarifice alegerea strategică a țării, evitând retorica anti-UE.

Aderarea la UE necesită unanimitatea celor 27 de state membre, inclusiv a Ungariei. Guvernul maghiar blochează negocierile cu Ucraina, ceea ce afectează indirect și progresul Moldovei. Oficialii studiază modalități de a avansa fără aprobarea formală a tuturor celor 27 de membri.

Unii politicieni cer reformarea UE înainte de a primi noi membri, pentru a evita paralizia politică într-un bloc deja extins. Kos a spus că nu este necesar să se facă reforme înainte de aderarea Muntenegrului (624.000 de locuitori) sau Albaniei (2,7 milioane de locuitori), deoarece nu ar exista „implicații financiare majore” pentru țările membre.

Ucraina, cu o populație prebelică de 41,4 milioane și nevoi uriașe de reconstrucție, va reprezenta o provocare pentru aliații săi cei mai apropiați, precum Polonia, principalii beneficiari neti ai fondurilor UE.

Întrebată despre abolirea veto-ului în politica externă, Kallas a răspuns: „Ordinea mondială se schimbă chiar acum, iar întrebarea pentru noi este care este rolul nostru și dacă suntem capabili să jucăm acest joc geopolitic. Putem face acest lucru doar dacă putem adopta decizii.”