„Prețurile cresc sau scad când vor ei din buton”

Mihai Țăranu a explicat că aplicația care promite câștiguri rapide afișează grafice și prețuri fără legătură cu realitatea piețelor financiare.

„Prețurile alea cresc sau scad când vor băieții din buton, sistemul nu e legat la piețele globale”, a declarat acesta, citat de Epoch Times .

Potrivit lui, platforma pretinde că are deja circa 100.000 de membri, dar nu există dovezi clare și nici informații fiscale oficiale. Mai mult, ea afișează un certificat fals, editat în Photoshop, care pretinde că este o aprobare de la FinCEN (Financial Crimes Enforcement Network) din SUA, o instituție care, de fapt, nu reglementează platformele de investiții.

Cum îți cer datele ca să-ți ia tot

Un detaliu alarmant este modul în care platforma solicită retragerea fondurilor. Utilizatorii trebuie să trimită o fotografie cu buletinul și un selfie în care țin actul în mână.

„Tu, plebule, efectiv le dai unor hoți tot ce au nevoie ca să facă cu identitatea ta orice, inclusiv deschis conturi la bănci sau luat credite de la IFN”, a avertizat influencerul.

Identitatea, clonată în câteva minute

Țăranu atrage atenția că aceste date sunt suficiente pentru ca infractorii să deschidă conturi pe platforme crypto legale, să efectueze tranzacții și să retragă bani în numele victimei.

„Dacă cineva are un selfie cu tine și buletinul, scamerii pot face conturi pe exchange-uri crypto legale și pot spăla/retrage bani în numele tău. După, platforma raportează la autorități și te trezești că ai de plătit taxe că ai retras crypto de sute de mii/milioane de dolari”, a explicat el.

În aceste condiții, spune influencerul, este aproape imposibil să demonstrezi că nu tu ai făcut tranzacțiile respective.

Este o schemă Ponzi camuflată: „Înțelegeți pericolul?”

Mesajul final al lui Mihai Țăranu este unul clar: oamenii trebuie să fie extrem de atenți și să nu ofere datele de identitate unor platforme necunoscute.

„Înțelegeți pericolul la care vă expuneți? Că nu aveți cum dovedi că nu sunteți voi în selfie-ul ăla și că nu voi ați retras banii”, a subliniat acesta.

Pe măsură ce promotorii te conving să recomanzi și alți oameni, devii complice la păgubirea lor. După modelul „Caritas”, schema funcționează până când nu mai vin deponenți noi, iar atunci se închide brusc. Așa, unii retrag bani la început, dar majoritatea pierd totul.

Caritas, păcăleala uriașă a anilor 90

Între aprilie 1992 și august 1994, Caritas a atras milioane de români care au depus bani cu promisiunea unor câștiguri uriașe. Estimările vorbesc despre aproximativ 3 milioane de participanți și pierderi totale între 1 și 5 miliarde de dolari, iar la momentul prăbușirii datoriile ajunseseră la circa 450 de milioane de dolari. În lei vechi, s-au investit peste 1.000 de miliarde. Pentru mulți, a fost cea mai mare țeapă financiară din viața lor.

Schema a fost creată de contabilul Ioan Stoica, care a înființat firma Caritas în aprilie 1992 la Brașov. După doar două luni, sediul s-a mutat la Cluj-Napoca. Promisiunea era simplă și irezistibilă în perioada de tranziție: de opt ori suma depusă într-un interval de câteva luni. La început, doar locuitorii Clujului puteau depune bani dar, în scurt timp, accesul a fost deschis pentru toți românii.