Incidentul a avut loc la începutul acestei săptămâni, în timpul unei operațiuni a Forțelor Aeriene Israeliene (IAF) care l-a vizat pe comandantul militar Hezbollah, Ali Tabatabai. În timp ce mai multe muniții și-au atins ținta în cartierul Harat Hreik, considerat un bastion al grupării șiite, una dintre bombele lansate a suferit o defecțiune tehnică și a rămas aproape intactă la sol.
Ceea ce la prima vedere pare doar un rest de muniție neexplodată reprezintă, în realitate, un coșmar de securitate pentru Washington. GBU-39, cunoscută sub denumirea de „Small Diameter Bomb” (SDB), nu este un simplu explozibil, ci un computer de zbor sofisticat atașat unui focos.
Oficiali americani din domeniul apărării, citați sub protecția anonimatului de The Jerusalem Post , au explicat că dispozitivul conține hardware și software de navigație clasificate. Temerea majoră este că, dacă bomba ajunge în mâinile Hezbollah, aceasta va fi transferată rapid către inginerii iranieni și, ulterior, împărtășită cu experții militari din Rusia sau China.
O astfel de breșă ar permite adversarilor SUA să analizeze modul în care munițiile americane rezistă bruiajului GPS și cum își ajustează traiectoria în medii de război electronic intens.
Chiar și accesul parțial la componentele interne - cum ar fi modulele de criptare GPS sau sistemele de control - ar putea oferi informații prețioase pentru dezvoltarea unor contramăsuri eficiente. Pentagonul consideră recuperarea bombei o prioritate absolută, tratând situația nu ca pe o cursă contra cronometru pentru protejarea supremației sale tehnologice.
Anatomia unei ''bombe inteligente''
Produsă de Boeing, bomba GBU-39 a revoluționat războiul aerian modern prin eficiență și dimensiuni reduse. Deși cântărește doar aproximativ 110 kilograme, bomba este capabilă să planeze pe o distanță de până la 110 kilometri după lansare, cu ajutorul unei perechi de aripi retractabile.
Această capacitate permite avioanelor, inclusiv celor stealth de tip F-35, să atace ținte de la distanțe sigure, fără a intra în raza apărării antiaeriene inamice.
Ceea ce distinge această muniție este precizia sa chirurgicală, având o marjă de eroare de aproximativ un metru, și capacitatea de a străpunge structuri de beton înainte de a detona.
Faptul că un avion poate transporta patru astfel de bombe în locul unei singure bombe clasice de o tonă a transformat GBU-39 într-un element central al doctrinei aeriene occidentale și israeliene, fiind folosită extensiv pentru a minimiza victimele colaterale în zonele urbane dens populate.
Solicitarea americană pune guvernul libanez într-o poziție extrem de delicată. Deși Washingtonul este un donator major pentru armata libaneză, controlul efectiv asupra zonei unde a căzut bomba aparține grupării Hezbollah.
Până în prezent, autoritățile de la Beirut nu au oferit un răspuns oficial, iar tăcerea alimentează speculațiile că dispozitivul ar putea fi deja în posesia actorilor ostili SUA.
Surse locale au confirmat că muniția a fost recuperată, dar nu este clar dacă se află în custodia Forțelor Armate Libaneze sau a serviciilor de securitate ale Hezbollah. Transferul acestei tehnologii către Iran ar putea accelera semnificativ programul Teheranului de dezvoltare a armelor inteligente, oferind regimului capacitatea de a copia sistemele de ghidaj occidentale.
Un precedent periculos
Pentru Israel, eșecul detonării reprezintă o raritate statistică pentru un sistem cu un istoric operațional solid, dar consecințele depășesc cu mult granițele conflictului local. Incidentul subliniază fragilitatea controlului tehnologic în „ceața războiului”.
Într-o eră în care Statele Unite au accelerat livrările de arme către parteneri regionali, pierderea controlului asupra unei singure muniții avansate ridică semne de întrebare serioase privind securitatea programelor de vânzări militare externe.
Analiștii avertizează că, dacă eforturile diplomatice și de intelligence ale SUA eșuează, bomba GBU-39 din Beirut ar putea deveni baza pentru viitoarele sisteme de bruiaj sau interceptare dezvoltate de rivalii strategici ai Americii, reducând eficacitatea arsenalului occidental în viitoarele conflicte. SURSA: defenseromania.ro
