Uniunea Europeană încurajează statele comunitare să renunțe la încălzirea locuințelor cu ajutorul centralelor pe gaze naturale. Însă nu se știe cât timp va mai dura până când recomandările privind renunțarea la combustibilii fosili să devină cerință obligatorie, scrie ziare.com .

Deja sunt opt state europene care au început deja procesul de interzicere a utilizării centralelor pe gaz în clădiri. Este vorba despre națiuni puternic dezvoltate care, teoretic pot susține politici prin care populația să nu primească un șoc economic. Vorbim despre Danemarca, Olanda, Belgia, Norvegia Franța, Austria, Germania și Marea Britanie.

Unele dintre acestea au interzis deja încălzirea pe centrale cu gaz iar altele urmează să se alinieze normelor.

În România nu este atât de simplu.

Consultat de ziare.com , expertul în energie Dumitru Chisăliță a precizat că această tendință de limitare a folosirii centralelor care folosesc combustibili fosili a început în urmă cu 10 ani.

”Este ceva ce se întâmplă din 2013-2017. Nu numai în România ne încălzim cu centrale pe gaze. Și alte 65 de milioane de apartamente din Europa se încălzesc tot așa”, a explicat specialistul.

Expertul a explicat contextul acestei schimbări de abordare atunci când vine vorba despre viitorul energetic și metodele pe care le vor folosi europenii, inclusiv românii pentru a-și încălzi locuințele. Și a menționat că fiecare țară în parte are o politică energetică diferită și trebuie să se țină cont de acest lucru.

”O jumătate din gospodăriile din Suedia, în urmă cu 10-15 ani se încălzeau tot cu centrale pe gaze și păcură dar acum au altceva.

Faptul că până ieri mâncam doar slănină și untură nu înseamnă că și mâine trebuie să facem același lucru.

O abordare de acest fel trebuie să plece de la analiza situației reale din România care nu trebuie lăsată de o parte și mers pe ideea că facem ceea ce știm și merge și așa sau tot felul de alte maxime specifice României și să ne trezim la un moment dat în 2030- 2050 sau atunci când acest corect se va materializa într-o normă că nu știm pe unde să scoatem cămașa. Și atunci se întâmplă un dezastru.

În același timp, crezul meu este că nu o să poți să renunți nici măcar până în 2050, probabil, la toate centralele pe gaze naturale. Dar acest lucru nu înseamnă că noi trebuie să construim în continuare zeci de mii de kilometri de rețea că trebuie să fim raționali și să înțelegem că gazele vor fi tot mai puține și tot mai scumpe și că tendințele vor fi restricții de genul acesta, limitări ale centralelor în noile locuințe. Iar atunci am fi de-a dreptul nebuni să facem 50.000 de kilometri de conducte ca apoi să rămână degeaba.

Pe de altă parte trebuie să înțelegem că vor fi și în România niște taxări intermediare. Mai mult ca sigur că la un moment dat, în următorii ani, se vor introduce certificatele de CO2 și în România.

Într-un studiu făcut de noi recent despre sistemele de termoficare, arătam că dacă introduci certificate de CO2 automat costul îți crește pe zona gazelor naturale și se dublează. Iar acest lucru se va suprapune pe niște prețuri care nu vor mai scădea.

Suprapunând totul pe niște tendințe vechi spre care ne îndreptăm și nu pentru că ni le impune cineva ci pentru că România a ales să voteze și să susțină la Bruxelles aceste tendințe nu sunt îmbucurătoare pentru consumatori.

Atunci din punctul meu de vedere trebuie să se facă niște schimbări în concordanță cu puterea României. Si aici mă gândesc la capabilitatea socială, la capabilitatea economică, la reziliența și reducerea dependenței de anumite resurse. Deci trebuie să o fac în funcție de ce avem în prezent și în funcție de perspectiva anilor viitori.

În același timp există posibilitatea ca ceea ce se construiește în momentul de față să se facă după modelul de ieri în viziunea de mâine”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Care este de fapt cea mai ieftină metodă de încălzire a locuințelor pentru România

Printre cele mai eficiente sisteme de încălzire a locuințelor din România, în viitor, ar putea fi luată în considerare încălzirea centralizată. Deja avem în România un oraș care plătește foarte puțin pentru gigacalorie.

”Dacă este făcută în mod corespunzător, dacă este construită pe eficiență maximă, dacă ai un număr suficient de mare de clienți, datele, inclusiv cele din România arată că încălzirea pe sistem centralizat este un element care se poate lua în considerare.

Dar nu există o soluție general valabilă de încălzire. Există diverse soluții pentru diverse zone din țară. Ideea care derivă din comunism că vom găsi o soluție pentru toată țara este absurdă.

Există însă diverse zone din țară unde sunt resurse care pot fi valorificate astfel încât costurile să fie cât mai mici și care să permită încadrarea României în tendințele stabilite în diversele proiecte europene și care duc la această trecere treptată. Eu personal nu cred că anul 2050 poate să ne găsească fără centrale pe gaze în apartamente.

Dar acest lucru nu înseamnă că nu există posibilitatea ca aceste decizii, norme să se și întâmple”, a mai spus specialistul.

Bucureștiul ar putea fi încălzit cu apă geotermală?

”Există această variantă și pentru București și probabil pentru o anumită parte din Ilfov, cam toate satele, comunele periurbane.

Deci pentru această aglomerație a Bucureștiului o parte din soluție poate să fie bazată pe geotermal la fel cum putem avea o parte care să se bazeze pe soluții regenerabile, în special cele solare, adică producerea apei calde cu panouri termosolare, la fel cum probabil se poate baza pe hidrogen, poate chiar hidrogen cu gaze naturale.

Nu cred că putem discuta de o exclusivitate de 100% pe niciuna din zonele României. Putem discuta pe anumite zone în care o formă de energie să fie preponderentă”, a precizat Dumitru Chisăliță.

În acest sens putem lua în considerare două exemple:

• Zona de vest, nord-vest a României, unde energia geotermală se găsește în cantități importante și poate să devină o resursă primordială pentru a fi utilizată.

• În centrul, estul și sud-estul României, gazele vor exista multă vreme de acum înainte. Dar cheia ca în 2050 să folosim o singură formă de energie în toată România, în condițiile actuale, ecologice, schimbări climatice, independență, reziliență, reducerea sărăciei energetice, din punctul meu de vedere nu există.
• Cât de viabilă este trecerea pe hidrogen

O altă sursă importantă care poate fi luată în considerare este hidrogenul. Însă folosirea exclusivă a acestuia ca sursă de energie este imposibilă cel puțin în următorii 20-30 de ani.

”Nu putem spune că scoatem gazul de pe conducte și băgăm hidrogen. Nu cred că este posibilă soluția să schimbăm totul de pe gaz pe hidrogen. Nu este nici fezabilă nici suportabilă social.

Energia regenerabilă, datorită variabilității și a sezonalității nu ai cum să o folosești atunci când ai un vârf de sarcină decât în 3 moduri:

• să o export la vecini dar dacă la noi bate vântul probabil bate și la ei, atunci probabil cererea nu este atât de mare.

• Ai posibilitatea să o stochezi dar această stocare este totuși limitată iar costurile sunt mari în momentul de față.

• Și, de asemenea, ai posibilitatea să o oprești adică să te uiți cum bate vântul și să blochezi elicile să nu se mai învârtă.

Sau ai posibilitatea să folosești hidrogenul ca vector. Acest lucru înseamnă că neavând ce face cu energia electrică poți să o transformi în hidrogen pe care ulterior îl pot folos la diverse aplicații. Nu pot să dispun de el exclusiv pentru încălzire. Poate să fie folosit pentru a produce energie electrică în alte zone, Poate fi stocat, poate fi folosit la mașini, vapoare, avioane, etc.

Practic acest lucru creează o rentabilitate suplimentară pe energia regenerabilă și are capabilitatea de a trece sau de a nivela variabilitatea și volatilitatea. Din această perspectivă trebuie văzut hidrogenul și nu ca un combustibil ce va înlocui 100% un altul”, a mai arătat Dumitru Chisăliță.

Care este prețul renunțării la centrala pe gaz

Într-o analiză postată pe site-ul Asociației Energie Inteligentă , Dumitru Chisăliță amintea că ”centralele pe gaz natural sunt utilizate pe scară largă astăzi în Europa pentru a furniza apă caldă și încălzirea spațiului în clădirile casnice, comerciale și industriale.

De asemenea, centralele de apartament pe gaz natural produc 38% din energia finală pentru încălzirea spațiului UE în clădirile rezidențiale. Obiectivele UE de decarbonizare, stabilesc înlocuirea acestor centrale pe gaz natural cât mai curând posibil, cu pompe de căldură, încălzire solară și/sau geotermală sau sisteme de termoficare”.

Dar înlocuirea tuturor centralelor pe gaz nu va fi nici ușoară și nici rapidă, din cauza numărului mare centrale existente și pentru că mulți proprietari nu au banii necesari pentru a plăti înlocuirea lor.

”Dacă mai adăugăm că există multe proprietăți care sunt dotate cu centrale termice care sunt închiriate, situația devine și mai complicată, efectul fiind scumpirea chiriilor datorită investiției realizate de proprietar, dar și reducerea spațiului locativ închiriat urmare a refuzului realizării acestor investiții.

Un alt aspect care trebuie luat în considerare este faptul că multe locuințe din România au un grad redus de izolare termică, ceea ce face ca investițiile într-o soluție alternativă de încălzire la centrala pe gaze să fie în România, mult peste nivelul similar din Europa (exemplul o casă de 150 mp, foarte bine izolată necesită o investiție pentru o pompă de căldură de cca. 15.000 euro, aceeași casă slab izolată necesită o investiție de cca. 25.000 euro)”, a mai arătat Dumitru Chisăliță.

Astăzi, gazele naturale utilizate în centralele de apartament nu sunt supuse a fi acoperite de Sistemul de comercializare a emisiilor (ETS) deoarece aceste echipamente sunt de mică capacitate.

Acest lucru face, ca încălzirea cu gaz natural este mai ieftină decât încălzirea cu sisteme de termoficare folosind gaze naturale unde există obligația plății certificatelor de emisii de CO2. La nivelul UE există discuții pentru ”înlăturarea anomaliei și stabilirea de condiții de concurență echitabile pentru încălzirea cu gaz natural și sisteme de termoficare sau alte sisteme de încălzire”.

Distribuie Distribuie Comentarii