Un articol pe care ar trebui să-l citească toți românii cu bun-simț/El este individul care a redactat decizia Curții Supreme prin care faptele penale se prescriu mai repede
Tribunalul Sibiu a admis în 5 noiembrie cererea judecătorului Claudiu Andrei Rus prin care a solicitat Ministerului Justiției 2% din salariul brut, pe zi, drept diurnă, el fiind detașat în Spania ca magistrat de legătură, anunță Turnul Sfatului.
”Obligă pârâtul să achite reclamantului drepturile salariale datorate cu titlu de diurnă, în cuantum de 2% pe zi din indemnizaţia de încadrare brută lunară, sumă actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va calcula dobânda legală penalizatoare de la data la care aceste sume erau exigibile şi până la data plăţii efective, pentru perioada 01.02.2022 şi până la încetarea detaşării.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”, se precizează în sentința judecătorilor sibieni.
Judecătorul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Claudiu Andrei Rus, a fost selectat în 2024 de o comisie din Ministerul Justiției pentru postul de magistrat de legătură în Regatul Spaniei.
El a fost vicepreședinte al Curții de Apel Alba, conform CV-ului său, instituție care avea în jurisdicție Tribunalul Sibiu, acolo unde s-a judecat acum cu Ministerul Justiției pentru banii de diurnă.
Presshub a scris recent că el, pe lângă salariul de 30.000 de lei net pe lună, primește încă 15.000 de lei diurnă, adică 45.000 de lei, echivalentul a 9.000 de euro pe lună, net.
Potrivit Ministerului Justiţiei, aceastp instituție îi decontează lunar judecătorului contravaloarea chiriei pentru locuinţa din Spania, ”în cuantum de 3.600 euro/lună”.
El e judecătorul care a redactat decizia Înaltei Curți care a extins perioada în care faptele penale se prescriu mai repede
Claudiu Andrei Rus a fost judecătorul raportor în decizia ÎCCJ din 25 octombrie 2022 care a extins perioada în care faptele penale se prescriu mai repede.
Pe 26 mai 2022, CCR a stabilit că faptele penale se prescriu mai repede în intervalul 2018 – 2022.
CCR a decis că nu a existat prescripţie specială între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022. Prescripția specială este un instrument care permite magistraților să extindă perioada în care faptele penale pot fi trase la răspundere prin simpla aducere la cunoștiința incupatului că este vizat de o procedură judiciară.
Pe 25 octombrie 2022, ÎCCJ a extins perioada în care faptele se prescriu mai repede la intervalul 2014 – 2022. ÎCCJ a emis o decizie interpretativă prin care a stabilit că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, pe principiul legii penale celei mai favorabile, până la data intrării în vigoare a noului cod penal, 1 februarie 2014. Judecătorul Andrei Claudiu Rus a fost cel care a redactat raportul pe baza căruia ÎCCJ a luat această decizie.
Pe 24 iulie 2023, Curtea de Justiție a UE (CJUE) a decis că instanţele naţionale pot aplica deciziile CCR, nu şi hotărârea ÎCCJ de extindere a perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede. CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu se pot aplica retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile. CJUE a eliminat astfel perioada 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018 în care, potrivit ÎCCJ, faptele se prescriu mai repede.
CJUE a luat această decizie într-un dosar legat de evaziune fiscală și fraudă cu fonduri europene. Pe 9 ianuarie 2024, CJUE a luat aceeași decizie și într-un dosar de corupție. Cu alte cuvinte, CJUE a respins decizia recomandată de judecătorul Andrei Claudiu Rus.
Magistratul nu a ținut cont de deciziile CJUE
Pe 30 ianuarie 2024, un complet alcătuit din judecătorii Iulian Dragomir şi judecătoarea Cristina Rotaru-Radu a aplicat deciziile CJUE, nu au încetat procesul pe motiv că ar fi intervenit prescripţia şi a decis rejudecarea dosarului de corupţie al milionarului Dragoş Dobrescu. Judecătorul Andrei Claudiu Rus a făcut opinie separată, în sensul nerespectării deciziilor CJUE.
Pe 1 octombrie 2022, un alt complet din care a făcut parte judecătorul Andrei Claudiu Rus a decis încetarea procesului penal pe prescripție în dosarul în care fosta conducere a Oficiului pentru Protecția Martorilor (ONPM) era acuzată că a deturnat banii destinați martorilor sub acoperire. Astfel, chestorul de poliție Augustin Bărăscu, 7 comisari, un psiholog și fostul director adjunct au scăpat de proces.
Judecătorul Rus a făcut parte și din comisia de examinare de la CSM care a promovat la ÎCCJ magistrați apropiați de fosta șefă a CSM, judecătoarea Lia Savonea.
G4media.ro a arătat în 2019 și că soția magistratului, Alexandra Rus, a a făcut opinie separată în sensul achitării fostei șefe DIICOT, Alina Bica.
Judecătoarea Rus a vrut să dispună rejudecarea procesului lui Liviu Dragnea, însă ceilalți 4 judecători din complet l-au condamnat pe fostul lider PSD la 3 ani și jumătate de detenție efectivă în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.
Alexandra Rus (fostă Paștiu) este considerată în sistemul de justiție ca fiind în sfera de influență a judecătoarei Lia Savonea, șefa CSM și fostă președintă a Curții de apel București (CAB), actuală judecătoare la ÎCCJ.
Soții Rus, 2 apartamente în Emirate
Potrivit declarației de avere, soții Rus au 2 apartamente în Ras Al Khaimah, unul dintre cele șapte emirate care alcătuiesc Emiratele Arabe Unite. Cele două apartamente au fost cumpărate în 2022 și 2024. Ei au mai declarat o casă de locuit și alte două apartamente în București.
Judecătorul Andrei Claudiu Rus a raportat un venit net anual din salarii și restanțe salariale de aproape 750.000 de lei, adică peste 62.000 de lei pe lună (peste 12.000 de euro pe lună).
Soția lui, judecătoarea Alexandra Rus, a raportat raportat un venit net anual din salarii, restanțe salariale, indemnizații și diurne de peste 730.000 de lei, adică peste 61.000 de lei pe lună (peste 12.000 de euro pe lună).
