Doi apropiați ai lui Mocioalcă, reținuți în alt dosar

Procurorii DNA Timișoara au produs în 19 septembrie o undă de șoc în județul Caraș-Severin, unde i-a reținut, în aceeași zi, pe managerul spitalului din Caransebeș, Singh Bhupinder, și pe secretarul de stat din Ministerul Economiei, Flavius Constantin Nedelcea. Mai multe surse îi indică pe Singh Bhupinder și pe Flavius Nedelcea apropiați ai fostului baron PSD de Caraș-Severin Ion Mocioalcă, în prezent, vicepreședinte al Curții de Conturi.

Singh Bhupinder

Dacă lui Bhupinder, Mocioalcă îi este naș, despre Nedelcea, Antena3 CNN a dezvăluit că, în cursul anchetei în care este monitorizat de DNA, după ce a acceptat să colaboreze cu procurorii, fostul secretar de stat l-ar fi avertizat pe Ion Mocioalcă de faptul că este monitorizat de procurori. DNA a anunțat oficial doar că „la data de 8 septembrie 2025, inculpatul Nedelcea Constantin Flavius, care ar fi decis să colaboreze cu organele de urmărire penală pentru aflarea întregului adevăr în cauză, ar fi avertizat pe unul dintre posibilii participanți, în scopul îngreunării cercetărilor.”

În cazul managerului de la spitalul din Caransebeș, procurorii au obținut arestarea preventivă pentru 30 de zile, iar în urma contestației, Singh Bhupinder a fost trimis în arest la domiciliu. Fostul secretar de stat Nedelcea a fost plasat sub control judiciar pentru 30 de zile. Libertatea a încercat să obțină un punct de vedere de la Ion Mocioalcă referitor la relația cu Nedelcea și Singh, dar vicepreședintele Curții de Conturi nu a putut fi contactat.

Nedelcea Constantin Flavius. Foto: Facebook

Dosarul Mocioalcă de la DNA

Dacă ultimele dosare care au „explodat” recent la DNA Timișoara îi vizează pe doi apropiați ai lui Mocioalcă, un dosar deschis la DNA Timișoara în februarie 2023, în urma unui denunț al directorului Direcției Agricole Caraș-Severin de la vremea respectivă, Marius Zarcula, îl viza în mod direct pe Mocioalcă.

În denunțul de la DNA, Zarcula (fost membru PSD și Pro România) reclama presiunile făcute asupra lui pe linie de partid, de către Ionuț Mihai Popovici (vicepreședinte PSD Caraș-Severin) și Ion Mocioalcă (senator PSD la vremea respectivă), pentru transferarea lui Sorin Simescu de la Primăria Anina la Direcția Agricolă Caraș-Severin.

Zarcula a arătat în denunțul de la DNA că în 31 ianuarie 2023, la o zi după ce a scos la concurs trei posturi vacante, vicepreședintele PSD Caraș-Severin a mers la Direcția Agricolă Caraș-Severin și i-a cerut să îl transfere „cât mai urgent” pe Sorin Simescu la Direcția Agricolă. Zarcula a mai arătat în denunț că Popovici i-a transmis cu aceeași ocazie că după finalizarea formalităților va interveni la Ministerul Agriculturii, fie personal, fie prin senatorul Ion Mocioalcă, pentru aprobarea transferului.

„A zis că dacă nu fac ce trebuie, să uit de numele lui”

Într-o mărturie pentru Rise Project , fostul șef al Direcției Agricole Caraș-Severin a explicat motivele pentru care l-a denunțat pe Mocioalcă la DNA.

„M-a contactat la telefon și a exercitat presiuni asupra mea să dau drumul transferului, pentru că s-au făcut o grămadă de demersuri la minister, au făcut presiuni la minister ca să se accepte să se aprobe acest transfer. (…) A zis că dacă nu fac ce trebuie, să uit de numele lui și atâta timp cât el o să mai fie acolo, la București, nu o să mai pup nici director (n.r.- funcția de director), nici vreo funcție în județ. Dar presiunile nu au venit doar de la el, ci și de la Dragomir (n.r.- prefectul județului Caraș-Severin), care a spus ca are un mesaj de la bătrânul, bătrânul fiind Mocioalcă, și să pun în practică transferul”, a declarat Marius Zarcula, cel care l-a denunțat pe Mocioalcă la DNA, pentru Rise Project.

În urma denunțului depus la DNA, Zarcula a primit calitatea de colaborator cu identitate reală și a fost autorizat să înregistreze discuțiile referitoare la transferul lui Simescu de la Primăria Anina la Direcția Agricolă Caraș-Severin. Măsurile de supraveghere au fost dispuse într-o primă fază pentru 60 de zile.

În cursul anchetei, procurorul DNA care se ocupa de caz a descoperit că Mocioalcă a intervenit la Ministerul Agriculturii pentru transferul lui Simescu de la Primăria Anina la Direcția Agricolă Caraș-Severin.

Ulterior, procurorul de caz s-a schimbat, iar în 6 octombrie 2023, cu patru zile înainte ca Ion Mocioalcă să fie desemnat de Parlament vicepreședinte al Curții de Conturi, DNA Timișoara a clasat dosarul care îl viza pe liderul PSD, refuzând să îi comunice denunțătorului ordonanța de clasare.

Procesul fără precedent în care denunțătorul a dat în judecată DNA

Așa cum Libertatea a mai arătat, printr-un demers fără precedent în România , denunțătorul Marius Zarcula a dat în judecată DNA Timișoara, cerând ca procurorii să fie obligați să îi comunice ordonanța de clasare. Atât Tribunalul Caraș-Severin, în primă instanță, cât și Curtea de Apel Timișoara, în apel, au admis cererea lui Zarcula și au obligat DNA să îi comunice denunțătorului ordonanța de clasare.

„Prin necomunicarea ordonanţei de clasare reclamantului, deşi acesta era îndreptăţit, practic este împiedicat să formuleze o plângere întemeiată pe dispoziţiile art. 340 Cod procedură penală, aspect care nu respectă exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În consecinţă, tribunalul constată că refuzul pârâtei de a comunica ordonanţa de clasare din data de 6.10.2023, emisă în dosarul nr. 16/P/2023, nu a fost justificat”, arăta Tribunalul Caraș-Severin, în sentința rămasă definitivă la Curtea de Apel Timișoara.

RISE Project a dezvăluit în mai 2025 că în procesul în care Zarcula a dat în judecată DNA Timișoara pentru a-i fi comunicată ordonanța de clasare din cazul Mocioalcă, în calitate de procuror-șef al DNA, Marius Voineag a semnat o întâmpinare prin care susținea că structura teritorială DNA Timișoara nu are calitate procesuală și structura centrală a DNA ar trebui să devină parte în dosar, cererea fiind respinsă de judecători.

Înainte de asta, a mai arătat Rise Project, Marius Voineag a cumpărat un apartament într-un bloc construit de Eden Capital Development, proiect imobiliar în care este asociat unul dintre finii lui Mocioalcă, Ion Bejeriță (pasager în avionul Nordis, alături de Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu). În ancheta citată mai sus se mai arată că dezvoltatorul imobiliar de la care a cumpărat Marius Voineag este reprezentat juridic de ginerele lui Mocioalcă, avocatul Laurențiu Gorun, iar fiica lui Ion Mocioalcă (Larisa Gorun) este unul dintre notarii care autentifică tranzacțiile cu clienții. În urma dezvăluirilor Rise Project, Marius Voineag a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să îi fie apărată reputația, iar cererea i-a fost admisă.

Ce scoate la iveală ordonanța de clasare din dosarul Mocioalcă

Ordonanța de clasare din dosarul care l-a vizat pe Mocioalcă, obținută de Libertatea, scoate la iveală detalii interesante despre modul în care a fost lucrat dosarul. Documentul mai arată cum s-a apărat fostul lider PSD în dosar, dar evidențiază și motivele pentru care a fost dispusă clasarea.

Documentul studiat de Libertatea arată că în urma denunțului din 1 februarie 2023, prin care Zarcula reclama că asupra lui „se realizează presiuni de către persoane cu funcții de conducere din PSD Caraș-Severin”, șeful Direcției Agricole Caraș-Severin a fost autorizat pentru o perioadă de 60 de zile „să participe la mai multe activități” de supraveghere tehnică. La finalul celor 60 de zile, autorizarea lui Zarcula pentru înregistrarea discuțiilor cu liderii PSD a fost prelungită cu încă două luni, „convorbirile relevante fiind redate în procesele-verbale întocmite în cauză”.

Documentul DNA arată că în iunie 2023, ancheta a fost extinsă (in rem) pentru că s-a descoperit că Mocioalcă a luat legătura cu secretarul general adjunct al Ministerului Agriculturii, Dumitru Jeacă, și cu ministrul de la acea vreme, Petre Daea „în vederea aprobării cu celeritate” a transferului lui Simescu de la Primăria Anina la Direcția Agricolă Caraș-Severin.

Cuibul „Deconcentraților PSD”: restaurantul Palace din Caransebeș

Din ordonanța de clasare obținută de Libertatea nu reiese dacă Mocioalcă a fost audiat de DNA, făcându-se referire doar la un memoriu pe care fostul lider PSD l-a depus la dosar în apărarea sa. Din document reiese că Ion Mocioalcă s-a apărat în fața acuzațiilor, spunând că denunțătorul Zarcula, „un apropiat al oamenilor politici din județul Caraș-Severin care făceau parte din PSD”, a fost cel care l-a contactat și i s-a plâns că „e nevoie de personal la DAJ Caraș-Severin și că volumul de muncă este foarte mare”.

În memoriul depus la DNA în apărarea sa, Ion Mocioalcă a dezvăluit că directorii instituțiilor deconcentrate din Caraș-Severin susținuți de PSD erau organizați într-un grup de WhatsApp, denumit „Deconcentrații PSD”, iar din acest grup făcea parte și Zarcula. În același memoriu, Mocioalcă mai arăta că „Deconcentrații PSD” se întâlnesc frecvent la restaurantul Palace din Caransebeș, iar cu ocazia unei astfel de întâlniri, Zarcula i s-a plâns că are nevoie de oameni la Direcția Agricolă Caraș-Severin.

„Am perceput-o ca o solicitare normală”

Despre contactarea secretarului general adjunct de la Ministerul Agriculturii, Dumitru Jeacă, pentru a grăbi transferul lui Simescu de la Primăria Anina la Direcția Agricolă Caraș-Severin, Ion Mocioalcă a spus că l-a contactat pe Jeacă „în urma insistențelor lui Zarcula Iosif Marius, care în cadrul mai multor întâlniri l-a rugat să se intereseze cu privire la stadiul aprobării cererii de transfer”.

La rândul său, audiat ca martor, secretarul general adjunct al Ministerului Agriculturii a declarat la DNA că a fost contactat de Mocioalcă în contextul în care concursurile de angajare și transferurile la nivelul direcțiilor agricole județene au fost sistate, iar „pe acest fond și al lipsei de personal, direcțiile agricole județene au trimis peste 100 de cereri de transfer/detașări/concursuri”.

Jeacă a mai declarat că în martie 2023 a fost contactat de Mocioalcă, spunându-i că va primi o cerere de la DAJ Caraș-Severin „să o analizeze din punct de vedere juridic”. Dumitru Jeacă a mai declarat că Mocioalcă nu i-a dat detalii despre persoana care urma să fie menționată în solicitarea Direcției Agricole Caraș-Severin și nici ce vizează cererea.

Secretarul general adjunct al Ministerului Agriculturii a mai susținut la DNA că în acea perioadă a primit „multe telefoane cu privire la politica de resurse umane”, dar nu a resimțit telefonul lui Ion Mocioalcă ca pe o presiune sau încercare de influențare. „Menționez că nu am simțit nicio frică, nicio temere sau obligație… Am perceput-o ca o solicitare normală, întrucât aveam mai multe solicitări din partea DAJ-urilor”, a declarat secretatul general adjunct al ministerului cu ocazia audierii.

DNA l-a audiat ca martor în dosar și pe ministrul de la vremea respectivă, Petre Daea. Acesta a declarat că a aprobat transferul lui Simescu la fel ca alte sute de transferuri din instituțiile subordonate. „Nu am discutat niciodată, nici cu Jeacă Dumitru și nici cu Mocioalcă Ion referitor la aprobarea acestui transfer”, a declarat Petre Daea, la DNA.

„Deconcentrații PSD” au confirmat varianta lui Mocioalcă

Mai mulți politicieni PSD Caraș-Severin, audiați ca martori în dosarul lui Mocioalcă, au confirmat varianta fostului lider PSD, spunând că la întâlnirea „Deconcentaților PSD” de la restaurantul Palace din Caransebeș l-au auzit pe Zarcula plângându-se de lipsa de personal la Direcția Agricolă Caraș-Severin. Potrivit Rise Project, trei dintre martorii care au dat declarații favorabile lui Mocioalcă în acest dosar sunt finii lui Mocioalcă: Ion Dragomir (prefect de Caraș-Severin și fost șef al Finanțelor Timișoara), Silviu Hurduzeu (președinte CJ Caraș-Severin) și Ion Bejeriță (fost vicepreședinte PSD Caraș-Severin, judecat într-un dosar de evaziune fiscală, apropiat de Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu).

„S-a plâns că nu are suficienți oameni la nivelul direcției, deși avea posturi vacante și că ar dori să îl transfere pe Simescu Sorin-Daniel de la Primăria Anina la Direcția Agricolă Caraș-Severin”, a declarat actualul președinte al CJ Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, audiat ca martor în dosar.

„S-a plâns celor prezenți că are nevoie de forță de muncă la DAJ Caraș-Severin și chiar a afirmat că ar fi bucuros dacă Simescu Sorin-Daniel ar reuși să se transfere de la Primăria Anina la Direcția Agricolă Caraș-Severin”, a declarat și Ion Bejeriță, la DNA. Fostul viceprimar din Caransebeș, Marin Nedelcu, care a demisionat inexplicabil din funcție, în ziua în care DNA a descins la spitalul din oraș, a fost, la rândul său, audiat în dosar ca martor. Nedelcu a spus la fel ca și ceilalți martori din dosar că Zarcula „vrea să îl aducă la Direcția Agricolă pe prietenul lui Simescu Sorin, deoarece are foarte mult de lucru și posturi vacante”.

Cum explică DNA clasarea dosarului

În 6 octombrie 2023, cu patru zile înainte ca Ion Mocioalcă să fie numit vicepreședinte al Curții de Conturi, DNA a clasat dosarul deschis în urma denunțului formulat de Marius Zarcula. Procurorul Adrian Ghimiș, fost șef al DNA Timișoara, a concluzionat că „din analiza întregului material probator, în special a conținutului discuțiilor avute de martorul denunțător cu suspecții și redate în mai multe procese-verbale, coroborate cu declarațiile acestuia, ale suspecților și martorilor audiați, cât și cu înscrisurile administrate în cauză, nu rezultă existența unor acțiuni exercitate de suspecți care să se circumscrie elementului material al laturii obiective infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (n.r. – folosirea funcției în scopul obținerii de foloase necuvenite), învinuirile aduse prin denunț fiind în afara unor fapte materiale concrete și nu sunt susținute de niciun mijloc de probă”.

Concret, dosarul a fost clasat în baza articolului care prevede că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Ordonanța de clasare, atacată după comunicarea forțată

Comunicată doar în urma unei decizii judecătorești definitive, ordonanța de clasare a fost mai întâi contestată la procurorul ierarhic superior. „Vă rugăm să constatați că soluția de clasare a cauzei este una vădit nelegală, concluzia procurorului potrivit căreia faptele nu sunt prevăzute de legea penală fiind contrazisă de probele dosarului, probe din care rezultă fără echivoc existența acțiunilor exercitate de suspecți (…)”, a arătat Zarcula în plângerea împotriva soluției.

În același document, denunțătorul reclama că „interpretarea părtinitoare, eronată și subiectivă a probelor administrate în cauză este nelegală, distorsionând starea de fapt prin faptul că procurorul a dispus o soluție de clasare, deși probatoriul este unul apt să determine bănuieli rezonabile că persoanele respective au săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală și ulterior s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale”.

„A acționat în calitate de denunțător, nu de persoană vătămată”

Procurorul ierarhic superior a respins plângerea împotriva soluției, justificând în primul rând că denunțătorul nu are dreptul legal să conteste ordonanța de clasare. „Prin sesizarea organelor de urmărire penală, petentul Zarcula Iosif Marius a acționat în calitate de denunțător, și nu de persoană vătămată, neavând un interes propriu, ci unul general. (…) Interesul public este limitat însă la sesizarea organelor de urmărire penală și nu conferă denunțătorului dreptul de a supune cauza cenzurii atunci când nu s-a dispus trimiterea în judecată”, a arătat procurorul Ionuț Ardeleanu, șef de secție în cadrul DNA, în ordonanța de respingere a plângerii împotriva soluției.

În același document, procurorul Ardeleanu arată că Zarcula „a luat la cunoștință de aspectele sesizate în contextul exercitării funcției de director executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană Caraș-Severin” și nu are „un interes legitim propriu, concret și actual” pentru a face alte demersuri decât sesizarea DNA.

Chiar dacă lui Zarcula nu i s-a recunoscut dreptul de a face plângere împotriva soluției DNA, procurorul Ardeleanu a analizat din oficiu legalitatea și temeinicia ordonanței de clasare a DNA Timișoara. „Nu se constată existența unor acțiuni exterioare procesului de interpretare și aplicare a legii, soluția având la bază un raționament logico-juridic fundamentat pe o anchetă aptă și efectivă, în conformitate cu exigențele impuse de lege”, este concluzia procurorului superior.

„În mod surprinzător, cercetările au fost oprite brusc”

După ce plângerea împotriva ordonanței i-a fost respinsă de procurorul ierarhic superior, lui Zarcula i-a mai rămas o singură cale de atac: contestarea soluției de clasare a DNA în instanță, la Tribunalul Caraș-Severin. „Concluzia la care a ajuns organul de urmărire penală, respectiv că se impune clasarea, reprezintă o concluzie care nu are la bază nicio justificare legală sau o motivare bazată pe materialul probator existent la dosar, material care justifica punerea în mișcare a acțiunii penale. În speță, în mod surprinzător, cercetările au fost oprite brusc exact în momentul în care probele administrate impuneau punerea în mișcare a acțiunii penale”, se arată în plângerea către instanță.

În același document se reclamă că „faptele pentru care inițial au existat probe suficiente pentru extinderea urmăririi penale și pentru atribuirea calității de suspect, pentru prelungirea mandatelor de supraveghere tehnică, au devenit brusc fapte care nu sunt prevăzute de legea penală”.

„Legătura dintre suspecți și martorii audiați în cauză este una de notorietate, fiind greu de crezut că DNA nu cunoaște legăturile dintre aceștia, că audiază ca martori exact persoanele apropiate suspecților și acordă acestor declarații valoare de adevăr absolut, în detrimentul unui probatoriu care demonstrează contrariul”, mai arată Zarcula în plângerea din instanță.

În procesul de la Tribunalul Caraș-Severin, avocata lui Zarcula a invocat că fostul director al Direcției Agricole Caraș-Sevrin nu este doar denunțător în acest caz, dând în cursul anchetei de la DNA Timișoara și o declarație de persoană vătămată în care arăta că „a fost prejudiciat prin săvârșirea infracțiunilor pe care le-a sesizat, fiind supus unor presiuni constante, temându-se pentru siguranța sa și a familiei sale, având în vedere legăturile și influența persoanelor implicate”.

Apărarea lui Mocioalcă din instanță

Avocatul lui Ion Mocioalcă și Ionuț Popovici a cerut respingerea plângerii formulate de Zarcula împotriva clasării, arătând că o decizie a Înaltei Curți din 2011 îi ia denunțătorului dreptul de a formula plângere împotriva unei soluții de clasare. Avocatul lui Mocioalcă și Popovici și-a mai apărat clienții, susținând că Zarcula e doar denunțător, nu parte vătămată. Avocatul a mai apreciat că „susținerile petentului că ar fi suferit un prejudiciu în această cauză sunt pro cauza, făcând vorbire de o plângere formulată în ianuarie 2025, ulterior soluționării cauzei, împotriva intimatului Simescu”. „Ancheta în cauză a avut caracter efectiv și probele administrate susțin soluția de clasare”, a concluzionat în proces avocatul celor doi politicieni PSD.

„În speță există o situație particulară, doi procurori având opinii diferite”

Procurorul de ședință de la Tribunalul Caraș-Severin a cerut ca plângerea lui Zarcula împotriva soluției să fie respinsă ca inadmisibilă, fără să fie analizat fondul, pentru că „martorul denunțător a formulat plângere, neavând calitate de persoană vătămată”. De asemenea, procurorul a punctat că „în speță există o situație particulară, doi procurori având opinii diferite”. Hotărârea Tribunalului Caraș-Severin studiată de Libertatea nu arată însă detalii cu privire la ce a vrut să spună procurorul de ședință prin această formulare.

Ultima bătălie a denunțătorului, pierdută pe procedură

Tribunalul Caraș-Severin a respins pe procedură plângerea împotriva soluției de clasare pe procedură formulată de Zarcula, menținând ordonanța de clasare a DNA Timișoara. Judecătorul a arătat că „în speță, soluția de clasare nu îl vizează pe petent, acesta neavând calitate de suspect sau inculpat, după cum petentul nu are nici calitate de persoană vătămată în cauza respectivă, fiind denunţător”. „Soluția de clasare atacată nu creează consecințe directe sau previzibile asupra acestuia, nu s-a demonstrat o vătămare efectivă, actuală şi care să privească un interes legitim al acestuia şi, prin urmare, nu are interes să solicite în cauză anularea ordonanţei de clasare”, se mai arată în sentința Tribunalului Caraș-Severin, care este definitivă.