Sub pretextul instituirii unei așa-zise lumi multipolare, Vladimir Putin admite că a lansat agresiunea militară împotriva Ucrainei pentru a submina, între altele, democrațiile occidentale.

Vladimir Putin FOTO EPA-EFE

Apropierea democrației și a libertății de granițele Rusiei reprezintă un pericol pentru Putin, iar liderul de la Kremlin nu vrea să permită prăbușirea regimului său autoritar.

Într-un nou discurs propagandistic, rostit la Clubul de Discuții de la Valdai, Putin, care a capturat deja Rusia, a anunțat o nouă misiune pentru el, și anume să „construiască o nouă lume”. Liderul de la Kremlin nu a menționat exact cum ar putea arăta „noua lume”, dar cel mai probabil după chipul autoritar al regimului său și al celor cu care caută să se alieze, printre care China, Coreea de Nord, Iran și Siria lui Bashar al-Assad. În schimb, Putin a acuzat din nou - pentru publicul său fidel, din Rusia și din altă parte - ceea ce numește el „hegemonia” și atitudinea „arogantă” a Occidentului.

Deși Putin caută de regulă să-și impună voința asupra statelor pe care le consideră mai slabe decât Rusia, chiar și cu forța militară atunci când nu reușește prin solicitări diplomatice directe sau diverse tertipuri executate de serviciile sale secrete, totuși liderul de la Kremlin acuză că Occidentul manifestă acest comportament din „epoca domniei coloniale”.

„Auzim mereu: „trebuie”, „aveţi obligaţia”, „vă avertizăm serios”. Dar cine sunteţi voi? Ce drept aveţi să avertizaţi pe cineva? Probabil ar fi timpul să renunţaţi la această aroganţă, să nu vă mai comportaţi în acest mod cu lumea întreagă. Ar fi timpul să renunţaţi la această gândire, rămasă din epoca domniei coloniale. Acea epocă s-a terminat demult şi nu se va mai întoarce vreodată”, a spus Putin, în condițiile în care acest îndemn este mai degrabă valabil pentru el având în vedere atitudinea sa față de fostele state satelit sau stăpânite de URSS care au căutat să desprindă de capcanele obscure ale Kremlinului și să adere la valorile și principiile occidentale.

Putin îi mai acuză pe occidentali că „au pierdut simțul realității” deși el este cel care a lansat războiul din Ucraina.

În timp ce acuză fără temei, liderul de la Kremlin ține să se prezinte drept un om care „oferă soluții” în funcție „de interesele tuturor”.

„Noi suntem confruntaţi în principal cu sarcina de a construi o nouă lume”, a insistat el, apreciind că războiul din Ucraina va determina „principiile pe care va fi fondată noua ordine mondială”.

Revenind la războiul din Ucraina, Putin a reluat teoria halucinantă precum că el nu a început conflagrația din țara vecină, cu o încheie.

Liderul de la Kremlin încearcă din nou să bage zâzanie între americani și europeni, susținând că multe companii îşi mută afacerile din Europa către Statele Unite. Dar „vor găsi bani să ajute Ucraina, îi vor tipări”, spune el.

Putin nu-și putea încheia discursul fără a susține că economia rusă poate duce efortul de război din Ucraina datorită unor schimbări structurale operate în urma sancțiunilor occidentale. „Facem faţă (finanţării conflictului, n. red.) şi am motive să cred că vom face faţă şi în viitor”, spune el.

În cele din urmă, pentru a-și atrage simpatia unor țări relevante pe plan global și a le îndepărta pesemne de Occident, Putin s-a pronunțat pentru creşterea numărului membrilor permanenţi în Consiliul de Securitate al ONU, de la cinci - China, Franța, Marea Britanie, Rusia (care ocupă locul rămas liber în urma destrămării URSS) și SUA - la opt, incluzând Africa de Sud, Brazilia și India.