Un milion de români suferă de această boală, mulți sub 45 de ani: ce spun medicii

Aproximativ un milion de români, adică 6% din populație, trăiesc cu astm bronșic, o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii care afectează în special persoanele sub 45 de ani. Medicii atrag atenția că problema majoră nu este doar numărul pacienților, ci controlul deficitar al bolii și accesul inegal la tratament.

Meduicul pneumolog Cristian Oancea explică faptul că astmul se manifestă prin inflamația persistentă a bronhiilor, ceea ce duce la îngustarea căilor aeriene și la dificultăți de respirație.

„Wheezing-ul, acea respirație șuierătoare, dispneea – lipsa aerului, tusea și constricția toracică sunt cele mai frecvente simptome ale bolnavului cu astm. În cazul unei exacerbări se produce o îngustare a căilor aeriene din plămâni, ceea ce reduce capacitatea organismului de a inspira oxigen. Se intensifică tusea, mai ales noaptea, crește senzația de lipsă de aer și apare o presiune în piept. Astmul afectează calitatea vieții pentru că vorbim de internări în spital, de concedii medicale, de imposibilitatea desfășurării unei activități”, a precizat dr. Cristian Oancea, medic la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.

În România sunt înregistrate anual peste 200.000 de exacerbări severe ale astmului, adică episoade acute în care simptomele se agravează brusc și pot pune viața în pericol. Specialiștii susțin că, în medie, un pacient ajunge să aibă cel puțin două internări pe an și multiple episoade tratate ambulatoriu.

La Spitalul de Boli Pulmonare și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” au fost internați, doar în ultimul an, peste 500 de pacienți cu forme severe de astm.

Boală controlabilă, dar insuficient tratată

Deși astmul nu se vindecă , medicii subliniază că poate fi ținut sub control cu tratament adecvat. Problema majoră rămâne însă accesul insuficient la medicația corectă și utilizarea excesivă a inhalatoarelor de urgență, care ameliorează simptomele, dar nu tratează inflamația de fond.

Tema Zilei Mondiale a Astmului din acest an pune accent pe necesitatea accesului universal la tratament antiinflamator inhalator și la terapii combinate care includ atât corticosteroizi, cât și bronhodilatatoare, considerate standardul actual în controlul bolii.

„Este important să reducem dependența de inhalatoarele de criză și să creștem utilizarea terapiilor de fond. Astmul nu este o boală rară, dar este frecvent subdiagnosticată și insuficient tratată”, avertizează medicul Cristian Oancea.

Costurile lipsei de tratament

Specialiștii atrag atenția că povara financiară a astmului nu vine din tratament, ci din lipsa acestuia. Fiecare exacerbare crește costurile medicale cu aproximativ 25%, iar o internare severă poate echivala cu mai mulți ani de tratament preventiv.

„În astm, nu tratamentul este costisitor, ci lipsa lui. Fiecare exacerbare prevenită înseamnă nu doar un pacient care se simte mai bine, ci și un sistem medical mai sustenabil, pentru că aceste exacerbări cresc costurile de tratament cu aproximativ 25%, independent de gradul de severitate. Prevenirea unei internări acoperă costul tratamentului inhalator pentru mai mulți ani. Tratamentul anual al corticoterapiei inhalatorii poate să fie între 1.500 – 2.500 lei, pe când o internare moderată costă echivalentul a 1–2 ani de tratament, una severă 3–5 ani, iar o internare în ATI poate ajunge până la echivalentul a 10 ani de tratament”, a explicat profesorul.

De asemenea, dr. Cristian Oancea subliniază necesitatea implementării unor programe naționale de depistare timpurie a astmului și extinderea registrelor de pacienți. În Timiș, un astfel de registru pentru formele severe funcționează de aproximativ șase luni, însă la nivel național datele sunt încă incomplete.

„Acesta ar trebui extins la nivel național, pentru că, deocamdată, vorbim de un număr relativ mic de cazuri comparativ cu alte țări europene, nu pentru că boala este mai rară, ci pentru că, din păcate, este subdiagnosticată În același timp, aderența scăzută la tratament, comorbiditățile și factorii de mediu pot determina un control deficitar al bolii, ceea ce duce tot mai des la dezvoltarea unor forme de astm sever sau rezistent la terapie”, a mai subliniat medicul pneumolog.