Un ordin dat de Gabriel Oprea le permite lucrătorilor Securității să primească onoruri militare

Un ordin dat de Gabriel Oprea le permite lucrătorilor Securității să primească onoruri militare

O comisie a Ministerului Afacerilor de Interne face verificări la Inspectoratul Județean de Jandarmerie Cluj după ce acesta a acordat onoruri militare fostului colonel de Securitate Ioan D. Gocan, cel care a anchetat-o pe fosta disidentă Doina Cornea, a confirmat pentru G4Media Sorin Despina, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române. Totodată, Jandarmeria a mai transmis că nu are o bază de date cu militarii care au comis infracțiuni și că nu știa de sentința fostului colonel al Securității, scrie G4Media.

  • ”O comisie constituită la nivelul MAI desfășoară verificări la IJJ Cluj, pentru stabilirea condițiilor în care s-a desfășurat ceremonia cu onoruri militare din data de 06.11.2020.
  • Dosarul de personal al fostului colonel Ioan D. Gogan nu se află în arhiva Jandarmeriei și nu a fost cunoscută condamnarea acestuia.
  • Unitățile Jandarmeriei nu au atribuția și nici posibilitatea legală de a ține evidența situației penale a cadrelor militare dintr-un județ (din zona de responsabilitate)”, a declarat Sorin Despina pentru G4Media

Toți colaboratorii și lucrătorii Securității comuniste au dreptul la onoruri militare, chiar dacă există sentințe definitive prin care o instanță judecătorească a decis că aceștia au făcut Poliție Politică. Acest lucru este posibil în conformitate cu un ordin eliberat în 30 aprilie 2014 de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, care permite acest lucru militarilor din fosta Securitate. Gabriel Oprea a eliberat O.M nr. 64 special pentru a reglementa modul de organizare și condițiile pentru acordarea onorurilor şi desfăşurarea ceremoniilor militare în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Regulamentul prevede doar trei categorii de militari care nu pot primi onoruri militare: militarii care s-au sinucis, cei care au murit în timp ce săvârșeau o infracțiune sau cei care au fost degradați militar, ca măsură complementară în urma unei decizii judecătorești definitive. În schimb, militarilor care au colaborat sau lucrat cu Securitatea nu li se interzice acest drept, chiar dacă au sentințe definitive privind legăturile cu Poliția Politică.

Cel mai recent exemplu este cel al fostului colonel de Securitate Ioan D. Gocan, cel care, printre alții, a anchetat-o și pe Doinea Cornea, și care a fost înmormântat cu onoruri militare de către jandarmii din Cluj, în pofida faptului că instanțele românești au constatat că a făcut poliție politică în timpul regimului comunist.

Informația a fost făcută publică pe Facebook, de Mihai Demetriade, consilier superior al Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității. Demetriade a publicat un fragment din dosarul Doinei Cornea, care arată cum erau descrise acțiunile acesteia și cum era urmărită de colonelul Securității Ioan D. Gocan, angajat al Ministerului de Interne în momentul morții, în urmă cu o săptămână.

  • „Având concepţii politico-filozofice străine ideologiei noastre, sub influenţa legăturilor cu cetăţenii străini menţionaţi, C.[ornea] D.[oina] a trecut şi în ultima perioadă în mod deschis la acţiuni denigratoare şi ostile regimului nostru, exercitând influenţă negativă îndeosebi asupra studenţilor şi în mediul relaţiilor sale mai apropiate. Pentru contracararea şi anihilarea activităţilor sale negative, la propunerea noastră, cu aprobarea Comitetului Judeţean P.C.R., la 03.02.1982 a fost pusă în discuţia colectivului de muncă – de către conducerea Universităţii. Cu această ocazie, a adoptat o atitudine de justificare şi minimizare a faptelor, iar ulterior nu a întreprins nimic pentru a-şi revizui activitatea, în luna august 1982, a scos din ţară prin fiica sa, care a fost ca turistă în România, un material deosebit de duşmănos şi denigrator la adresa realităţilor social-politice din ţara noastră, ce a fost difuzat de postul de radio «Europa Liberă».”

Prin sentința civilă nr. 7238/2 noiembrie 2011, Curtea de Apel București a constatat, definitiv, că Ioan D. Gocan a fost lucrător al Securității în timpul regimului comunist. Ioan D. Gocan (n. 25.02.1932 – sat Șardu, comuna Sînpaul, Cluj, decedat pe 3 noiembrie a.c.) a fost numit în colectivul de conducere al Inspectoratului de securitate județean Cluj încă din 18 februarie 1968. Maior la acea vreme, Gocan a fost numit șeful Secției III (Contraspionaj) la Securitatea municipiului Cluj și a devenit locotenent colonel în iulie 1972, ocupând funcția de adjunct șef Serviciu Contraspionaj:

  • ”Ultimul grad în Securitate a fost cel de colonel, lucrând pe aceeași linie, Serviciul 3 – Contraspionaj. Implicat în multe cazuri de urmărire prin DUI a diverselor voci protestatare sau dizidente, cazul cel mai cunoscut fiind obiectivul „Diana” (Doina Cornea)”, mai notează consilierul CNSAS.

Cu toate acestea, în urma mesajului publicat de consilierul CNSAS pe Facebook, Jandarmeria Cluj a transmis public că toți angajații MAI au dreptul la onoruri militare în momentul înmormântării, dacă familia o cere și dacă nu a existat ”o măsură de degradare militară”, conform unui ordin de ministru

  • „În conformitate cu O.M.A.I nr.64 din 2014, cadrele militare ale M.A.I. au dreptul, la cererea familiei, la o ceremonie de înmormântare cu onoruri militare. În condițiile în care nu a existat o măsură complementară de degradare militară, persoana la care se face referire avea dreptul la onoruri militare. Facem totodată precizarea că la respectiva înmormântare nu a participat niciun reprezentant al conducerii instituției noastre”, a transmis Jandarmeria Cluj.

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, Sorin Despina, a confirmat pentru G4Media că onorurile militare se acordă tuturor angajaților MAI conform ordinului emis în 2014, iar colonelul Gocan nu se afla în niciuna dintre categoriile de militari fără drept la onoruri: cei care se sinucid, mor în timpul săvârșirii unei infracțiuni sau sunt degradați militar în urma unei decizii judecătorești definitive:

  • ”Acordarea de onoruri militare se acordă la solicitarea familiei, în baza Regulamentului onorurilor și ceremoniilor militare în MAI (aprobat prin Ordinul MAI nr. 64 din 2014). Prin această reglementare, au dreptul la funeralii cu onoruri militare toate persoanele care, la data decesului, au calitatea de militar activ, în rezervă sau în retragere. Sunt prevăzute și 3 excepții, când nu se acordă onoruri: 1. Pentru militarii care au murit în timpul săvârșirii unei infracțiuni; 2. Pentru militarii care s-au sinucis; 3. Pentru militarii care au primit pedeapsa complementară a degradării militare Întrucât in cazul de față nu a fost constatată niciuna dintre aceste situații, conducerea IJJ Cluj a aprobat cerea familiei. Doresc să fac precizarea că garda de onoare a Jandarmeriei acordă onoruri militare tuturor defuncților care au acest drept, indiferent de structura din care fac parte (jandarmerie, pompieri militari, DGIPI etc.)”, a declarat Sorin Despina pentru G4Media.
  • Ce spune Iohannis despre onorurile militare acordate unui anchetator al Securității: ”Să facem alegeri ca să avem un Parlament care să repare legile stricate de PSD”

Jurnalistul Deutsche Welle, Cristian Ștefănescu, l-a întrebat pe președintele Iohannis, într-o conferință de presă susținută marți, la Palatul Cotroceni, ce trebuie să se întâmple pentru care anchetatorii Securității, care s-au întors împotriva oamenilor după instaurarea regimului comunist, să nu mai beneficieze de onoruri militare din partea instituțiilor românești, cum ar fi, în cazul de față, Jandarmeria.

Președintele i-a răspuns jurnalistului că va verifica informația și dacă aceasta se dovedește a fi reală atunci cei responsabili vor fi nevoiți să dea explicații. Ulterior, președintele a direcționat discuția spre alegerile parlamentare, spunând că, pentru a evita ca anchetatorii Securității să mai primească onoruri militare, este nevoie de alegerile parlamentare și reconfigurarea Legislativului pentru a repara ”legile stricate de PSD”:

  • ”Ce trebuie să facem este să facem alegeri ca să avem un Parlament care acum în anul 2020 reflectă voința românilor și pentru a putea repara multiplele legi care au fost pur și simplu stricate de majoritatea PSD-istă din Parlament și să venim cu legi care permit mersul accelerat spre ceea ce am numit eu România normală”, a declarat președintele Iohannis referitor la jandarmul din Cluj, fost colonel de Securitate înmormântat cu onoruri militare.

Disidenta anticomunistă Doina Cornea a murit în data de 4 mai 2018, la vârsta de 89 de ani, în locuința sa din Cluj-Napoca, în urma unei boli care o măcina de mai mult timp.

Potrivit editurii Humanitas, activitatea ei de opozantă la dictatura comunistă debutează în 1982, când trimite o scrisoare deschisă la Radio Europa Liberă, acesta fiind și motivul destituirii ei din postul de la facultate, în 1983.

Cum actele de protest continuă, radicalizându-se treptat, în cursul anilor 1983-1989 Securitatea o supune unor anchete frecvente şi persecuţiilor.

În 1987 este arestată împreună cu fiul ei, iar începând din 1988 i se impune un regim de arest la domiciliu. După Revoluţia din decembrie 1989, este cooptată în Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naționale – primul nume de pe lista iniţială de membri – şi în Consiliul Judeţean Cluj; demisionează din ambele consilii la 23 ianuarie 1990.

În aceeaşi perioadă devine membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, apoi al Forumului Democrat Antitotalitar din România, al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – filiala Cluj – şi al Alianţei Civice.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Uite o întrebare / Cine a luat 5 milioane de euro șpagă pentru Dragnea, la Atena?

2 Sebastian Lăzăroiu îl face muci pe Cîțu

3 Ce diferențe genetice sunt între transilvăneni, valahi, moldoveni și dobrogeni

4 Nimicul la putere

5 Așa o fi? Circoteca cu congresul e bluf? Iohannis joacă la două capete? Citiți ce se zvonește...