
„Universul nu poate fi doar o simulare”/Teoria că trăim într-un „Matrix", demontată de formulele matematice
O echipă internațională de cercetători susține că ipoteza conform căreia universul ar fi o simulare controlată de un supercomputer este incompatibilă cu matematica, conform unui studiu publicat în Journal of Holography Applications in Physics. Lucrarea, condusă de dr. Mir Faizal, profesor la Universitatea British Columbia, afirmă că realitatea nu poate fi reprodusă integral de un algoritm, oricât de puternic ar fi acesta.
„S-a spus adesea că universul ar putea fi o simulare și că viața din interiorul ei ar putea crea, la rândul ei, alte simulări, într-un lanț fără sfârșit. Noi am demonstrat că o astfel de lume nu ar fi posibilă din punct de vedere matematic", explică dr. Faizal. Cercetătorii pornesc de la observaţia că, în fizica modernă, spaţiul şi timpul nu sunt neapărat fundamente absolute, iar unele teorii contemporane sugerează că universul ar putea avea la bază structuri informaţionale.
Autorii studiului susţin însă că o „reţea" din care ar izvorî realitatea nu se comportă ca un computer obişnuit. Pentru a-şi argumenta concluziile, ei apelează la teoremele logicianului Kurt Gödel, potrivit cărora "există adevăruri care nu pot fi demonstrate prin calcule formale". Pornind de aici, echipa afirmă că anumite aspecte ale realităţii ar rămâne în afara oricărui algoritm capabil să le redea complet.
„Orice computer urmează un set de instrucţiuni. Însă universul nu pare să funcţioneze doar pe bază de reguli. În spatele lui există o formă de înţelegere mai profundă, ceva ce nu poate fi redus la un algoritm", explică Faizal. Coautorul studiului, fizicianul Lawrence M. Krauss, completează: „Legile fundamentale ale fizicii nu se află în spaţiu și timp. Ele sunt cele care creează spațiul și timpul. Iar o descriere completă a realității nu poate fi obținută doar prin calcule".
Pe scurt, concluzionează autorii, dacă realitatea de bază a universului nu poate fi calculată în totalitate, atunci nu există un „computer cosmic" care să ruleze o simulare completă a universului. „Simularea este, prin definiție, ceva algoritmic, urmează un cod. Dar realitatea fundamentală nu se supune unui cod. Asta înseamnă că universul nu este, și nici nu poate fi, o simulare", concluzionează dr. Faizal.
