Unda de șoc din Paris care lovește în plin România și UE. Riscăm un scenariu de coșmar care ar fi sărbătorit la Moscova
Franța a intrat oficial într-o perioadă de instabilitate politică: Guvernul Bayrou a căzut la moțiunea de cenzură. Criza de la Paris face ca România, dar și întreaga Uniune Europeană să fie lovite de o undă de șoc, avertizează Radu Albu Comănescu, conform Adevărul.ro.
Guvernul Bayrou a căzut la moțiunea de cenzură și este istorie la Paris, iar odată cu acest lucru norii negri se adună deasupra Europei. Fără susținere în legislativ, prim-ministrul François Bayrou a riscat și a ținut special să facă o ultimă încercare de a-i convinge pe rivalii politici de necesitatea unor măsuri dure, pentru reducerea deficitului. Departe de a fi convingător, Bayrou și-a grăbit căderea și l-a adus într-o situație și mai complicată pe președintele Emmanuel Macron, cel care îl girase ca premier.
„Franța se află într-un moment de instabilitate politică profundă, marcată de fragilitatea poziţiei lui Emmanuel Macron și de demiterea premierului François Bayrou. În lipsa unei majorități parlamentare, orice nou guvern va întâmpina dificultăți majore în adoptarea bugetului și a reformelor esențiale, ceea ce ar putea duce la un blocaj politic prelungit până în 2026”, spune Radu Albu Comănescu.
Se cere capul lui Emmanuel Macron
Liderul de la Elysee este supus unei presiuni fără precedent, iar opoziția îi cere insistent demisia. Până acum, Emmanuel Macron rezistă, dar poziția sa e tot mai fragilizată. Radu Albu Comănescu explică și care ar fi strategiile pe termen mediu pentru șeful statului francez.
„Confruntat cu contestarea, Macron respinge ideea demisiei, dar presiunea opoziției crește, iar scenariile pe termen mediu includ fie formarea unei coaliții largi, fie menținerea unui guvern interimar cu puteri limitate. Ambele soluţii necesită timp îndelungat de negociere, proces care nu este nici în natura, nici în tradiţiile spiritului politic francez”, precizează profesorul clujean.
Marele câștigător al crizei pariziene pare să fie partidul lui Marine Le Pen, dar și partidele de stânga din Hexagon ar avea motive să se considere favorizate.
Risc maxim pentru România și întreaga Uniune Europeană
Pentru România și celelalte state europene din estul Europe i, criza politică de la Paris nu este deloc de bun augur. În ce privește România, trupele franceze, alături de cele americane, asigură în mare măsură securitatea și acționează ca un factor de descurajare pentru Federația Rusă sau pentru orice alt ipotetic stat ostil. Situația României riscă să fie cu atât mai dificilă cu cât Franța lui Macron este națiune cadru pentru Grupul de Luptă NATO din România. Nu în ultimul rând, Franța are un parteneriat strategic cu România, iar planurile francezilor dădeau speranțe Bucureștiului.
Concret, ar urma ca Grupul de luptă avansat consolidat al NATO în România să fie extins la nivel de brigade, ceea ce ar însemna că efectivele grupului condus de Franța ar trebui să crească de la 1.500 de militari la aproximativ 4.000. Planurile s-ar putea schimba dacă la Paris va ajunge la conducere Marine Le Pen și al său partid, Rassemblement National, dar și alți lideri politici mai înclinați să colaboreze cu Rusia lui Putin și să se distanțeze de aliații din Est. Implicațiile sunt enorme, inclusive la nivelul Uniunii Europene, avertizează Radu Albu Comănescu.
„În paralel, extrema dreaptă, reprezentată de Rassemblement National, câștigă teren și se poziționează ca alternativă de guvernare, ceea ce ar putea schimba radical direcția politicii franceze inclusiv şi mai ales în relaţia cu integrarea europeană, NATO, relaţia cu Rusia şi statele din estul Europei. Această criză internă afectează nu doar stabilitatea Franței, ci și capacitatea sa de a juca un rol activ în Uniunea Europeană. Implicațiile pentru Uniunea Europeană sunt semnificative, având în vedere rolul central al Franței în proiectul european. Instabilitatea politică franceză, alături de fragilitatea guvernamentală din Germania, slăbește mai mult motorul franco-german al Uniunii (deja confruntat cu probleme structurale) și reduce eficiența răspunsului european la provocările globale pe care le ştim (războiul din Ucraina, relațiile cu SUA și competiția cu China)”, susține profesorul Comănescu.
Criza mușcă din plin economia Franței
Ca și cum n-ar fi suficient, criza bugetară cu care se confruntă Parisul riscă să destabilizeze și mai mult economia zonei Euro. Dacă criza unui stat ca Grecia a pus la grea încercare Uniunea Europeană, este ușor de anticipat ce s-ar putea întâmpla în cazul în care se va degrada situația în a doua cea mai mare și important economie a Uniunii Europene.
„Criza bugetară franceză afectează piețele financiare și încrederea în zona euro, iar incapacitatea de a adopta un buget pentru 2025 riscă să tensioneze relațiile cu Bruxelles-ul”, punctează Radu Albu Comănescu.
O Franță mai slabă, confruntată cu o criză politică uriașă internă și cu una economică pe măsură, ar diminua rolul esențial pe care această mare putere europeană îl joacă la nivelul Uniunii Europene și a întregului continent. Ar profita Federația Rusă, care ar fi în măsură să intimideze și mai ușor un continent întreg. Iar Ucraina ar avea de suferit enorm. Iar dacă Statele Unite vor continua politica de dezaganajare față de Europa, începută încă din timpul președintelui Barack Obama și accelerată acum de Donald Trump, situația ar putea să devină tot mai complicată pentru întreaga Uniune Europeană, dar mai ales pentru statele din Est, în special România.
„În domeniul securității, Franța joacă un rol esențial, dar instabilitatea internă limitează capacitatea sa de a susține inițiativele europene de apărare, mai ales în contextul unei posibile retrageri a sprijinului american. Ascensiunea Rassemblement National ar putea duce la o politică externă mai naționalistă, cu efecte negative asupra coeziunii europene, în timp ce lipsa unui guvern stabil în Franța complică negocierile strategice la nivelul Uniunii Europene, inclusiv cele privind sprijinul pentru Ucraina și creșterea cheltuielilor de apărare”, încheie Radu Albu Comănescu.
De ce a scăpat de sub control criză din Franța
La fel ca în Germania și alte economii importante ale Uniunii Europene, economia Franței gâfâie tot mai mult, iar vremurile când avea o creștere robustă au rămas mult în urmă. Deficitul public este enorm - 5,8% din PIB, departe de cele trei procente acceptate prin Tratatul de la Maastricht. Drept urmare, la fel ca în România și alte țări europene, premierul a propus o reformă complicată. Bayrou intenționa să facă o serie de economii de circa 44 de miliarde de euro, însă datoria externă a Franței este de 3.300 de miliarde, printre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Nu doar partidul lui Marine Le Pen i-a pus gând rău premierului. Stânga radicală condusă de Jean-Luc Mélenchon, dar și celelalte partide de stânga au criticat politica economică a țării. În atare condiții, rezultatul votului de încredere nu era greu de anticipat.
Pentru Franța urmează zile grele, ca și pentru Europa. Iar prin ricoșeu, și pentru România. Parisul este văguit economic și nu mai poate contribui cu aceleași sume importante la bunăstarea Uniunii Europene. Mai mult, criza în care se află în Franța fragilizează economia zonei Euro.
Francezii nu mai au însă răbdare și s-au săturat de măsurile de austeritate, deși situația economică și nivelul de trai din această țară sunt incomparabil mai bune cu situația din România. Nu mai departe de miercuri, 10 septembrie, întreaga Franță se pregătește de mișcări de protest fără precedent. Sub apelul „Să blocăm totul”, oamenii vor ieși în stradă, iar totul va culmina cu greva generală programată pe 18 septembrie.
