Ungurii la urne. Cinci lucruri de știut despre alegerile din Ungaria

Alegerile din Ungaria, programate duminică, 12 aprilie, nu sunt doar despre cine va conduce o țară de aproape 10 milioane de locuitori. Sunt, în esență, un test pentru un model politic controversat: așa-numita „democrație iliberală”, care a remodelat instituțiile statului maghiar și a influențat mișcări conservatoare dincolo de granițele țării. În ultimele zile de campanie, sprijinul extern nu a lipsit, semn că miza depășește cu mult scena politică internă.

Secțiile de votare se deschid la ora 6 dimineața (7.00 ora României) și se închid la ora 19:00 20:00 0RA ora Romîniei) pe 12 aprilie. Alegătorii care se află deja la coadă la ora închiderii secțiilor de votare vor putea totuși să-și exprime votul. Toți cetățenii maghiari care au împlinit vârsta de 18 ani pot vota; la fel și unii dintre cei cu vârsta peste 16 ani, dacă sunt căsătoriți.

Majoritatea vor exprima două voturi: unul pentru un candidat care poate câștiga un loc într-o cursă directă în propria circumscripție; al doilea pentru o listă de partid care se prezintă la nivel național. Alegătorii care aparțin unei etnii înregistrate pot vota și pentru o listă bazată pe naționalitate — deși doar minoritățile germană și romă au numărul necesar de voturi pentru a alege un reprezentant.

Parlamentul maghiar are 199 de locuri, dintre care 106 sunt ocupate prin alegeri în circumscripții. Aceste alegeri sunt ușor de urmărit: candidatul cu cele mai multe voturi câștigă locul.

Celelalte 93 de locuri sunt ocupate prin liste de partid la nivel național — și aici lucrurile se complică.

Doar partidele care obțin cel puțin 5% din voturi sunt eligibile pentru a câștiga locuri pe lista de partid. Dar calculul pentru aceste locuri nu se bazează doar pe voturile de pe lista de partid. În schimb, o parte din voturile pentru cele 93 de locuri includ voturile exprimate în cele 106 circumscripții electorale. Aceasta include nu doar voturile acordate candidaților care nu au câștigat, ci și voturile de care candidații câștigători nu aveau nevoie pentru a rămâne în fața celui mai apropiat concurent. Acesta este rezultatul unei reforme din 2011, care a fost de atunci acuzată că a introdus în sistem un element de tip „câștigătorul ia totul”.

Mandatele sunt repartizate proporțional, conform sistemului D’Hondt, însă pragul electoral este mai scăzut pentru candidații de pe listele naționale.

Momentul anunțării rezultatelor

Rezultatele pentru circumscripțiile electorale sunt de obicei anunțate primele, în timp ce procentele pentru votul pe liste de partid rămân în schimbare pe tot parcursul nopții, din cauza calculelor matematice complicate.

Biroul electoral din Ungaria a declarat că numărarea voturilor va începe la închiderea urnelor, la ora 19:00 (20:00 ora României), iar primele rezultate preliminare sunt așteptate începând cu ora 20:00 (21:00 ora României).

Biroul a declarat că se așteaptă ca până la 95% din voturile exprimate pe liste de partid și până la 97% din voturile din circumscripții să fie numărate duminică seara, dar a avertizat că ar putea dura până la o săptămână până când vor fi numărate 100% din voturi. Primele estimări privind noua repartizare a mandatelor parlamentare sunt așteptate în jurul miezului nopții.

Votul din străinătate

Maghiarii care locuiesc în străinătate își pot exprima votul prin poștă, dar numai pentru listele naționale. Aceste buletine de vot prin poștă au fost suficiente pentru a determina un loc în parlament în 2018 și două în 2022. Și, având în vedere că analiștii prevăd acum că votul prin poștă ar putea determina din nou două locuri, acestea ar putea deveni decisive într-o cursă strânsă.

În cele două alegeri anterioare, votul prin corespondență l-a favorizat puternic pe Orbán, Fidesz primind peste 90% din voturile prin corespondență în 2022 și peste 216.500 din aproximativ 225.000 de buletine de vot prin corespondență în 2018 — o tendință care a determinat anterior partidele de opoziție să pledeze pentru eliminarea dreptului de vot al maghiarilor nerezidenți.

Anul acesta, aproape 500.000 de persoane s-au înregistrat pentru votul prin corespondență — un număr record —, multe dintre ele aflându-se în România și Serbia. Potrivit unui contor al guvernului, peste 230.000 dintre aceste voturi ajunseseră deja la momentul redactării articolului, joi.

Viktor Orbán ar putea cere anularea alegerilor, în cazul unei victorii a opoziției. Analist român din Marea Britanie: „S-ar putea inspira de la noi”

Cel mai mare partid maghiar din România, Alianța Democratică a Maghiarilor din România, susține deschis partidul Fidesz, iar liderul partidului, Hunor Kelemen, a făcut apel la maghiarii din Transilvania să-l susțină pe prim-ministru.

Cu toate acestea, Magyar a încercat să atragă simpatia maghiarilor din Slovacia la începutul acestui an, criticând noua legislație slovacă referitoare la controversatele decrete Beneš — un set de legi din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial care i-au lipsit pe maghiarii și germanii etnici de cetățenie și proprietăți în ceea ce era atunci Cehoslovacia.

După 16 ani la putere, Viktor Orbán se confruntă însă cu una dintre cele mai dificile provocări politice din cariera sa. Iar rezultatul votului ar putea avea ecouri nu doar în Europa, ci și peste Ocean, notează npr.org.

1. Un sistem politic remodelat din temelii

Revenit la putere în 2010, după un prim mandat considerat moderat și pro-european, Orbán și partidul său, Fidesz, au schimbat radical arhitectura statului. Constituția a fost rescrisă, justiția reorganizată, iar instituțiile-cheie au fost aduse sub control politic.

Organizațiile independente atrag atenția că aceste transformări au slăbit mecanismele democratice. Ungaria este astăzi considerată „parțial liberă”, iar unii analiști o descriu chiar ca pe o „autocrație electorală”. În replică, Orbán vorbește despre un „stat iliberal” construit pe baze naționale și creștine.

2. Influența puterii depășește politica

Criticii spun că influența guvernului nu se oprește la nivel legislativ. Presa este, în mare parte, aliniată puterii, iar mediul privat media este controlat de cercuri apropiate de partidul de guvernământ.

Educația a devenit și ea un teren de confruntare. O universitate prestigioasă, susținută de filantropul George Soros, a fost practic forțată să părăsească Budapesta, după o lege controversată care i-a impus condiții imposibil de îndeplinit. Mutarea la Viena a fost costisitoare și simbolică pentru direcția în care a evoluat țara.

3. Alegeri există, dar terenul nu este egal

Deși Ungaria organizează alegeri regulate, iar opoziția poate participa liber, regulile jocului sunt considerate dezechilibrate.

Modificările legislative, controlul asupra justiției și dominația mediatică oferă avantaje clare partidului aflat la putere. În aceste condiții, opoziția are nevoie de o victorie categorică pentru a răsturna actuala conducere.

Trump anunță că SUA „este pregătită să folosească întreaga forță economică” pentru a ajuta Ungaria, dacă Orban câștigă alegerile

4. Un nou rival schimbă calculele

Scena politică a fost zguduită de apariția lui Péter Magyar, liderul unui partid relativ nou. Fost apropiat al puterii, acesta a rupt legăturile cu sistemul în urma unui scandal și a transformat conflictul personal într-o mișcare politică.

Mesajul său, axat pe lupta împotriva corupției și pe relansarea economică, a atras mulțimi considerabile. Promite reforme, apropierea de instituțiile europene și reducerea dependenței energetice de Rusia. Discursul său, direct și emoțional, pare să fi prins la un electorat tot mai obosit după ani de stagnare și tensiuni.

5. O miză care depășește granițele țării

Ungaria este membră a Uniunii Europene și a NATO, dar relațiile cu partenerii occidentali au fost adesea tensionate, în special pe tema statului de drept și a apropierii de Rusia.

Pentru analiști, Ungaria a devenit un caz-test pentru regresul democratic în Occident. În același timp, modelul promovat de Orbán inspiră mișcări naționaliste din alte țări.

Rezultatul acestor alegeri va răspunde unei întrebări esențiale: mai este acest model sustenabil sau alegătorii sunt pregătiți să schimbe direcția?