Unirea cu România, „Plan B” pentru aderarea Moldovei la UE, conform The Economist

Ideea unei uniri cu România, ca modalitate de a integra Republica Moldova în Uniunea Europeană, este susținută la nivel declarativ de oficiali din ambele țări. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că ar vota „Da” la un eventual referendum pe această temă, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris explicit această posibilitate drept un „Plan B”. De partea română, președintele Nicușor Dan și alți politicieni români susțin de asemenea această inițiativă. Legăturile istorice și culturale profunde unesc cele două state, o mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova făcând parte din România între 1918 și 1940.

Sprijinul public pentru unire

Datele relevă o diferență în percepția publică. Aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în statul vecin, procentul se situează la circa 40%. Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, subliniază că, în Republica Moldova, sprijinul pentru o potențială unire s-a dublat în ultimul deceniu. Republica Moldova are o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori, iar un număr semnificativ de cetățeni, aproximativ 850.000, inclusiv cei aflați în străinătate, dețin și cetățenia română. Pentru mulți dintre aceștia, obținerea pașaportului românesc este motivată în principal de rațiuni pragmatice, oferind acces la piața muncii și la drepturile inerente statutului de cetățean european.

O strategie diplomatică

Cu toate acestea, unirea nu figurează pe agenda imediată a autorităților de la Chișinău. Expertul român în comunicare Rufin Zamfir interpretează declarațiile liderilor moldoveni mai degrabă ca pe un mesaj indirect adresat partenerilor europeni. Conform acestei perspective, dacă aderarea Republicii Moldova la UE ar fi întârziată sau condițiile de intrare ar deveni mai stricte, acest „Plan B” ar putea deveni o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o mai poate ignora. Chișinăul și-a stabilit un obiectiv ambițios de a finaliza îndeplinirea condițiilor pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2029, cu speranța de a deveni stat membru până în 2030. Însă, parcursul european ar putea fi îngreunat de opoziția unor state membre ale Uniunii care se declară împotriva extinderii.

Provocări ale unei posibile uniri

O eventuală unire cu România ar elimina, într-adevăr, necesitatea unui proces separat de aderare la UE. Însă, ar genera numeroase probleme politice și economice. România nu dispune de resursele financiare considerabile de care a beneficiat Germania de Vest în perioada reunificării cu Germania de Est. Pe de altă parte, Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa. O altă provocare majoră este controlul teritorial. Autoritățile de la Chișinău nu exercită controlul asupra regiunii separatiste Transnistria, care beneficiază de susținerea Rusiei. De asemenea, situația Găgăuziei reprezintă un punct sensibil. Un acord semnat în 1994 cu această regiune autonomă, majoritar rusofilă, prevede posibilitatea declarării independenței în anumite condiții, inclusiv în cazul unei modificări a statutului Republicii Moldova prin unirea cu România. Totuși, analiza The Economist sugerează că nici aceste obstacole nu sunt neapărat insurmontabile. În contextul geopolitic actual, capacitățile Rusiei de a susține Transnistria sau Găgăuzia sunt limitate, iar legăturile economice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană sunt deja puternice și în continuă dezvoltare. În 1918, după prăbușirea Imperiului Rus, Republica Moldova a votat pentru unirea cu România. Această unire a fost anulată în 1940, odată cu anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Astăzi, în contextul integrării europene și al securității regionale, ideea unei noi uniri revine în atenția publică.

Explorează subiectele:

Republica Moldova Unirea cu România Uniunea Europeană

Distribuie Distribuie Comentarii