UPDATE/Azi vedem dacă s-a întors roata! Leana așteaptă SENTINȚA! DNA a cerut pedeapsa MAXIMĂ!

UPDATE/Azi vedem dacă s-a întors roata! Leana așteaptă SENTINȚA! DNA a cerut pedeapsa MAXIMĂ!

Azi vedem dacă s-a întors roata! DNA a cerut pedeapsa MAXIMĂ! Fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului din Guvernul PDL, Elena Udrea, aşteaptă astăzi sentinţa în celebrul dosar Gala Bute.

UPDATE/Pronunțarea s-a amânat pentru 28 martie. „1532/1/2015 - Udrea - - Amână pronunţarea la data de 28 martie 2017.”

Acuzaţiile

Udrea este acuzată de 3 infracţiuni de luare de mită, una de abuz în serviciu şi una de tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene, scrie România Curată.

Cât riscă

Luarea de mită se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, abuzul în serviciu şi tentativa la folosirea de documente ori declaraţii false, de la 2 la 7 ani.

La ultimul termen de judecată, procurorul de şedinţă a cerut instanţei să îi aplice Elenei Udrea pedeapsa maximă pentru toate cele 5 infracţiuni ceea ce a determinat presa pe Justiţie acreditată la Înalta Curte să facă un calcul simplu şi să tragă concluzia că fostul ministru riscă până la 21 ani de detenţie.

Calculul este următorul: dacă Udrea ar primi 10 ani pentru prima infracţiune de luare de mită, iar restul pedepselor s-ar contopi şi, potrivit noului cod de procedură penală, i s-ar aplica un spor de o treime din suma celorlalte, ar  rezulta ceva de genul: 10 + 10 + 10 + 7 + 7, adică 10 + 11 ani şi ceva, ar reieşi în jur de 21 de ani. Însă acest calcul aparţine presei.

Prima acuzaţie de luare de mită

În 2010, ministrul Elena Udrea ar fi primit, prin intermediul consilierului ei personal Ştefan Lungu, aproape 700.000 de lei de la Adrian Gărdean, patronul firmei Termogaz Company ca să le plătescă la timp lucrările de  amenajare a unor părtii de schi la Cavnic şi Borsec.

Mita s-ar fi dat – atenţie! – pe 24 august şi 20 decembrie 2010, adică imediat după ce Guvernul din care făcea parte şi Udrea a tăiat salariile bugetarilor.

Banii ar fi reprezentat 10 la sută din valoarea contractelor şi ar fi ajuns în conturile unei firme a lui Ştefan Lungu, Last Time Studio.

Termogaz a lui Gărdean ar fi încheiat contracte fictive cu Last Time Studio al lui Lungu ca să justifice transferul banilor. De exemplu, Lungu ar fi cumpărat un post de transformare de la firma Electrotehno Bacău cu aproape 120.000 de lei. Imediat, Last Time Studio l-a revândut către Termogaz Company cu aproape 620.000 de lei.

Procurorii susţin că Elena Udrea ştia de mită şi i-ar fi cerut consilierului să plătească cu aceşti bani servicii de publicitate şi de monitorizare a mediului online pentru PDL.

Ce probe au procurorii

Acuzarea se bazează în primul rând pe declaraţiile patronului Adrian Gărdean, ale consilierului Ştefan Lungu , pe confruntarea dintre Udrea şi Lungu, pe interceptări dintre Lungu şi Gărdean din iulie, august şi decembrie 2010.

Gărdean era acuzat de dare de mită, însă pentru că a denunţat fapta a fost exonerat şi transformat în martor al acuzării. Lungu este acuzat de trei infracţiuni de complicitate la dare de mită. El a recunoscut faptele şi a acceptat să dea declaraţii împotiva fostei sale şefe ca să îşi reducă pedeapsa cu o treime. Ce au făcut Gărdean şi Lungu e prevăzut de lege.

Adrian Gărdean a declarat în faţa instanţei că Ştefan Lungu i-a confirmat că Elena Udrea ştia de plata comisionului şi că banii erau pentru campania electorală a PDL.

La rândul lui, cu banii de la Gărdean, Lungu ar fi făcut plăţi către firme de publicitate şi monitorizare. El a declarat la instanţă că Elena Udrea ştia de aceste plăţi.

Declaraţiile lui Lungu şi Gărdean şi declaraţia lui Gheorghe Oltu de la Electrotehno Bacău au fost coroborate cu verificări în contabilitatea firmelor.

Plăţile lui Lungu către firmele de publicitate şi monitorizare online ar rezulta din facturi depuse la dosar şi din declaraţiile martorilor Alexandru Copaci, Alin Zăinescu şi Cosmin Dragomir (administratorii firmelor de publicitate şi monitorizare), precum şi din mailurile găsite la percheziţiile informatice.

Procurorii au susţinut la proces că Ştefan Lungu nu avea nici un motiv de a folosi banii obţinuţi din corupţie pentru un eveniment privind alegerea Elenei Udrea ca şefă la PDL Bucureşti, fără ca ea să îi ceară acest lucru. Lungu nu ar fi avut venituri ca să justifice astfel de “sponsorizări”. În plus, Lungu nu ar fi avut un contract cu PDL Bucureşti.

A doua acuzaţie de luare de mită

Între 2010 – 2011, ministrul Elena Udrea şi omul ei de la conducerea Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu, ar fi primit 300.000 de lei de la Dragoş Botoroagă, patronul firmei Consmin S.A., tot ca să îi plătească banii la timp pentru lucrările făcute în baza unor contracte cu CNI.

După ce Compania Naţională de Investiţii făcea plăţile către Consmin S.A., Dragoş Botoroagă dispunea transferul a 10% din bani către firma lui Lungu, Last Time Studio, tot în baza unor contracte de consultanţă fictive, susţin procurorii.

Mai departe, Lungu dădea banii lui Tudor Breazu, un alt consilier al Elenei Udrea şi partenerul Anei Maria Topoliceanu. Banii s-ar fi dat fie în numerar, fie prin firma Ekaton Consulting a lui Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă.

O parte din bani ar fi ajuns la Topoliceanu, care i-ar fi dat Elenei Udrea. Alţi bani ar fi fost folosiţi pentru PDL.

Probele procurorilor

Procurorii DNA îşi întemeiază această acuzaţie pe declaraţiile împotriva Elenei Udrea ale celorlalţi inculpaţi, Ştefan Lungu, Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă, pe declaraţii de martori şi verificarea contabilităţii firmelor implicate.

Ca şi Lungu, Topoliceanu a ales să îşi trădeze prietena şi şefa şi să facă declaraţii împotriva Elenei Udrea pentru a beneficia de reducerea de o treime din pedeapsă.

Dragoş Botoroagă a arătat instanţei că plătea un comision de 10 % din sumele încasate de la Compania Naţională de Investiţii către Ştefan Lungu în baza unui contract de prestări servicii fictive pentru a garanta plata la timp a lucrărilor realizate de firma sa. El a relatat că a discutat despre aceste lucruri doar cu Ana Maria Topoliceanu.

Procurorii au mers pe urma banilor şi susţin că au constatat caracterul fictiv al contractelor dintre firmele lui Botoroagă, Lungu şi Breazu. În plus, Lungu a recunoscut la proces acest lucru.

În ultimul cuvânt acordat de instanţă, Ana Maria Topoliceanu, a declarat că nicio lucrare nu se aproba, nici un ordin de începere de lucrări nu se semna şi nici o plată nu se făcea fără ştirea şi din dispoziţia Elenei Udrea.

Topoliceanu a depus şi documente cu obiectivele de investiţii ale CNI unde se regăsesc mai multe menţiuni olografe ale Elenei Udrea. Aceasta marca cu pixul poziţiile pentru care aproba finanţarea.

CNI a pus, de asemena, la dispoziţia procurorilor documente care atestă situaţia plăţilor între 2010-2011, a obiectivelor de investiţii şi a contractelor încheiate.

Potrivit procurorului de şedinţă, martorii au confirmat că decizia în legătură cu investiţiile CNI aparţinea numai ministrului.

Şi în fine, procurorii au mailuri şi declaraţii ale martorilor Radu Munteanu, Reta Mâşulescu, Cristi Călugăru şi Iuliana Panache de la PDL care ar arăta modul în care banii ar fi ajuns la PDL Bucureşti.

A treia acuzaţie de luare de mită

Pe 6 octombrie 2011, Elena Udrea ar fi primit de la Adrian Gărdean 900.000 de euro, prin intermediul secretarului general al ministerului, Gheorghe Nastasia. Banii ar fi reprezentat, de asemena, un comision de 10 % din contractele obţinute de Gărdean pentru alimentarea cu energie electrică a staţiunii Straja şi amenajarea pârtiei de la Parâng cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării. Banii s-ar fi dat cash într-o geantă maro.

Nastasia i-ar fi transmis lui Gărdean mesajul Elenei Udrea: cei 900.000 de euro nu ar fi fost suficienţi întrucât nu ar fi acoperit procentul de 10 % solicitat de ministru. Aşa că Nastasia i-ar fi cerut lui Gărdean să dea alţi bani, 3.000.000 de lei, în conturile unei firme a lui Rudel Obreja, în baza unui contract fictiv de publicitate, pentru stingerea unui litigiu de la Gala de Box Bute din 9 iulie 2011.

Probele acuzării

Procurorii se bazează pe declaraţiile lui Adrian Gărdean şi ale fostului secretar general al MDRT, Gheorghe Nastasia, pe alte declaraţii de martori, pe registrul de acces în minister şi pe documente care atestă fluxurile financiare.

Adrian Gărdean a declarat că, în februarie 2011, la Buşteni, la ziua de naştere a lui Gheorghe Nastasia, Elena Udrea i-ar fi pretins ca, în schimbul plăţilor la zi făcute de MDRT (Ministerul Dezvoltării), să facă unele “sponsorizări”. Gărdean spune că a fost introdus la Elena Udrea de Ştefan Lungu.

Audiat de judecători, Nastasia a recunoscut discuţia, cu precizarea că nu s-ar fi condiţionat finanţarea de acordarea comisionului.

Martorii Adrian Gărdean, Corin Boian, Cosmin Barbu şi Miron Gărdean au declarat că s-a dat geanta cu cei 900.000 de euro lui Gheorghe Nastasia pentru Elena Udrea. Procurorii au documente care arată modalitatea în care a fost obţinută suma de 900 000 euro în numerar. Aceste declaraţii au fost coroborate cu registrul de acces de la MDRT care atestă întâlnirile dintre martorul Gărdean şi Nastasia în sediul ministerului.

Mai departe, Nastasia susţine că i-a dat geanta cu bani Elenei Udrea. Fostul ministru a susţinut la proces că este posibil să nu se fi aflat în ţară pe 6 octombrie 2011, însă probele strânse de procurori de la MDRT şi SPP arată că se afla în ţară, ba chiar în minister.

În ce priveşte cei 3 000 000 lei primiţi de Rudel Obreja, procurorii se bazează pe declaraţia unui martor şi pe controlul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală care ar arăta că serviciile de publicitate pentru care s-au primit banii de către Obreja de la Gărdean nu ar fi fost prestate. Gărdean a declarat că serviciile de publicitate ar fi fost prestate, însă nu la valoarea menţionată în contract.

De asemenea, Cornel Resmeriţă, primarul localităţii Lupeni, unde este staţiunea Straja, a declarat că a discutat cu ministrul Udrea la sediul MDRT în legătură cu contractul de alimentare cu energie electrică a staţiunii Straja la începutul lunii octombrie 2011. Udrea i-ar fi spus că trebuie să realizeze lucrarea, că poate fi acordat contractul prin atribuire directă şi că plata se va face repede. Primarul a arătat că lucrările de alimentare cu energie au fost decontate de minister imediat pe când lucrările de dezvoltare a staţiunii nu au fost achitate în totalitate nici în 2014, iar din pricina lucrărilor neplătite timp de 3 ani, localitatea Lupeni a fost cât pe ce să intre în insolvenţă.

Acuzaţiile de abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene

În esenţă, procurorii acuză că Elena Udrea a plătit, cu încălcarea legii, aproape 2 milioane de euro firmei lui Rudel Obreja ca să facă publicitate României ca destinaţie turistică la gala de box Bute din iulie 2011. Obreja era preşedintele Federaţiei de box. Din pricina suspiciunilor de fraudă, au fost pierdute fondurile europene, promise de ministrul Udrea şi banii s-au plătit de către MDRT din bugetul naţional.

Ce probe sunt

Acuzarea îşi întemeiază susţinerile pe declaraţii ale funcţionarilor din MDRT, documente, coroborate cu mailuri puse la dispoziţie de martori ori rezultate din percheziţiile informatice.

În plus, procurorii se bazează pe raportul de control al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică făcut de un specialist în achiziţii publice al DNA, raportul Corpului de Control al premierului şi sesizarea DLAF, care ar atesta toate încălcări ale legii.

Ar putea beneficia Udrea de recenta decizie a CCR privind interdicţia procurorilor de a ancheta actele normative elaborate de miniştri?

Procurorii susţin că, pentru a crea cadrul normativ necesar, pe 5 ianuarie 2011, ministerul condus de Elena Udrea a iniţiat o Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului anual de marketing şi promovare turistică, inserând printre activităţi organizarea unei gale de box profesionist în parteneriat cu Federația Română de Box.

Ministerul Justiției şi Ministerul Finanţelor nu au avizat proiectul, arătând că dispozițiile legale nu permit organizarea unui astfel de eveniment din bani publici.

În aceeaşi şedinţă de guvern, ministrul Elena Udrea a modificat conţinutul proiectului astfel încât referirea la organizarea galei a fost înlocuită cu menţiunea activităţi de promovare a României ca destinaţie turistică şi a brandului turistic naţional, pe plan naţional şi internaţional, în cadrul galei Internaţionale de Box Profesionist organizate de Federaţia Română de Box.

Procurorii susţin că Elena Udrea şi-ar fi încălcat atribuţiile de serviciu cu prilejul adoptării Hotărârii de Guvern privind gala Bute. Udrea ar fi semnat  nota de fundamentare şi proiectul de HG în lipsa avizelor de la Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Legislativ.

Pe 27 februarie, CCR a decis că procurorii nu mai au voie să ancheteze modalitatea de elaborare a actelor normative de către miniştri.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Țiriac ar fi bolnav grav!

2 Dur articol! Așa este, domnule președinte?

3 „Aș vrea să îi spun că o consider o imbecilă”

4 CULISE Tabăra Cîțu și-a împărțit funcțiile / Gorghiu urmează să devină al doilea om în stat!

5 VIDEO Ca orice român obișnuit, Udrea și-a sărbătorit fetița care a împlinit doi ani la Disneyland Paris...