VIDEO Anonymous publică un amplu material despre ambasadoarea SUA în Grecia, culisele căderii guvernului Bolojan și miza gazelor americane
O amplă investigație făcută publică de rețeaua Anonymous scoate la lumină o rețea complicată de interese economice, presiuni energetice și întâlniri netransparente care au precedat demiterea executivului condus de Ilie Bolojan. În centrul dezvăluirilor se află Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, surprinsă la discuții informale cu lideri social-democrați români chiar înainte ca aceștia să declanșeze, alături de AUR, căderea cabinetului de la București.
Rețeaua de hackeri Anonymous a publicat pe platforma X o radiografie detaliată a contextului politic și energetic din România, punând accent pe rolul jucat de ambasadoarea SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle. Documentele și relatările sintetizate de grup urmăresc cronologia unei cine discrete desfășurate în Capitală, sincronizată cu eșecul unor contracte energetice majore și cu moțiunea de cenzură care a răsturnat guvernul.
Întâlnirea de la Isoletta și ecourile diplomatice
Elementul declanșator al controverselor îl reprezintă o serie de imagini surprinse de agenția Flashpaparazzi pe 31 martie, la restaurantul bucureștean Isoletta. La aceeași masă s-au aflat Kimberly Guilfoyle, liderul PSD Sorin Grindeanu, ministrul Energiei de atunci, Bogdan Ivan, alături de Florin Vlădică, responsabil în cadrul Administrației Prezidențiale.
Sorin Grindeanu a admis existența întrevederii, explicând că discuțiile s-au concentrat pe oportunitățile României de tranzit prin intermediul coridorului regional de gaze. Conducerea PSD a respins speculațiile ulterioare, catalogându-le drept „pure invenții”. La rândul său, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a intervenit public pe 28 septembrie, clarificând statutul vizitei efectuate de Guilfoyle: prezența sa a fost strict privată, legată de un eveniment economic, fără nicio prerogativă de negociere sau reprezentare în fața statului român, Statele Unite fiind reprezentate oficial la București de ambasadorul Darryl Nirenberg. Țoiu a reamintit că securitatea energetică a țării se bazează pe Coridorul Vertical pentru a elimina resursele rusești.
Dezvăluirile Anonymous citează și o anchetă publicată pe 25 septembrie de cotidianul The Wall Street Journal. Potrivit publicației americane, Guilfoyle ar fi afirmat la Atena, în fața unor oficiali eleni și americani:
„Putem face asta oricărei țări vrem. Putem face asta și aici”, referindu-se la prăbușirea iminentă a executivului de la București. Deși avocatul acesteia, Jesse Binnall, a negat ferm autenticitatea declarației, sursa citată a evidențiat și implicarea lui Christos Marafatsos, un lobbyist plătit de concernul grec Aktor. Acesta ar fi însoțit-o pe diplomată la contacte externe unde se promova gazul american furnizat de Atlantic-SEE LNG Trade, firmă controlată în proporție de 60% de Aktor.
Căderea guvernului Bolojan: o succesiune rapidă
La 28 de zile după dineul de la Isoletta, scena politică de la București s-a fracturat definitiv:
- 25 aprilie: PSD decide părăsirea coaliției de guvernare aflate sub conducerea lui Ilie Bolojan.
- 27-28 aprilie: Marian Neacșu anunță demersul unei moțiuni comune de cenzură, document depus alături de AUR și fracțiunea PACE Întâi România, beneficiind de 251 de semnături.
- 5 mai: Guvernul Bolojan este demis în Parlament prin votul a 281 de senatori și deputați.
Blocajul gazelor: contractul de tranzit și disputa Romgaz
Substratul economic al conflictului s-a configurat încă din iarna precedentă. În decembrie 2025, compania de stat Romgaz a refuzat oferta companiei Atlantic-SEE de a încheia un contract pe 20 de ani pentru importul de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA. Calculele companiei românești arătau că tariful de livrare, estimat la 33–42 euro/MWh, depășea cotațiile futures europene (30–40 euro pentru orizontul 2030–2040), riscând să genereze pierderi anuale între 50 și 310 milioane de euro.
În pofida reticenței experților, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a cerut pe 16 ianuarie 2026 printr-o adresă către președintele Dan și premierul Bolojan inițierea unui acord bilateral româno-american, implicând intermediarul privat Nova Power & Gas. Ivan a solicitat implicarea MAE, MApN, a Serviciului Român de Informații, precum și girul CSAT și al Comisiei Europene, argumentând că evitarea unui acord ar putea genera o criză diplomatică cu partenerul strategic.
Tentativele au eșuat rapid: conducerile Romgaz și Transgaz au boicotat o ședință organizată de ministru pe 11 februarie, iar Palatul Victoria și Președinția au respins inițiativa pe fondul lipsei unei oferte clare de preț și volum. Ivan a reacționat ulterior susținând că proiectul ar fi adus Transgaz venituri de 250 de milioane de euro pe an și că PSD nu a avut nevoie de îndrumări externe pentru a concluziona că Bolojan reprezenta un eșec la conducerea guvernului.
Dosarul reactoarelor mici și filiera Nova Power & Gas
Nova Power & Gas, firmă din Cluj deținută de frații Teofil și Simion Mureșan, este puternic ancorată în aceste dosare economice. Traderul semnase în noiembrie 2025, la Atena, un protocol cu Transgaz și Atlantic-SEE pentru transportul a 1,4 milioane de tone de GNL anual, în prezența lui Guilfoyle și a unor reprezentanți din administrația SUA. Compania este, deopotrivă, asociată cu Nuclearelectrica în proiectul reactoarelor modulare NuScale de la Doicești.
Guvernul Bolojan a declanșat verificări dure privind circa un miliard de lei alocat proiectului nuclear, determinând demisia lui Cosmin Ghiță de la șefia Nuclearelectrica. Corpul de Control a consemnat pe 20 septembrie 2026 că terenul din Doicești – cumpărat de familia Mureșan în 2020 cu 5 milioane de euro și revândut în 2025 societății mixte RoPower Nuclear pentru 24 de milioane – a fost supraevaluat masiv, în timp ce devizul total a explodat de la 2,7 la 6,5 miliarde de dolari. Dosarul a fost trimis la DNA, însă compania a negat orice prejudiciu.
Deși ANRE a aplicat anterior firmei o sancțiune de 100 de milioane de lei pentru manipularea pieței energetice – anulată în justiție în mai 2025, situație reclamată ulterior la DNA –, niciunul dintre frații Mureșan nu este inculpat penal. De asemenea, nu există legături de rudenie între aceștia și premierul desemnat Siegfried Mureșan. În replică la blocajele depistate, Bolojan avertiza în aprilie pe rețelele sociale că a descoperit peste 1.400 de firme care dețineau avize energetice fără activitate reală, declarând toleranță zero pentru „sistemul de blocaj tolerat prea mult timp”.
Protagoniștii scenei politice
Documentul Anonymous face o trecere în revistă a principalilor actori implicați:
Sorin Grindeanu: Președinte al Camerei Deputaților și lider PSD, fost premier și ministru al Transporturilor, Grindeanu nu a fost vizat direct de anchete penale, având doar calitatea de martor într-un dosar feroviar din 2023. Totuși, la 1 aprilie 2026, la o zi după cina cu Guilfoyle, fostul său șef de cabinet Cristian Anton a fost arestat de DNA pentru corupție legată de permise auto, fiind confiscați 350.000 de euro în numerar. În politica externă, Grindeanu a promovat conexiunile cu Israelul prin întâlniri cu Benjamin Netanyahu și Isaac Herzog, însă pe dosarul ucrainean a stârnit controverse după ce a cerut declasificarea sprijinului militar și a lăsat deschisă ușa colaborării politice cu AUR, condiționată de poziția față de Rusia.
Bogdan Ivan: Tânăr deputat social-democrat propulsat la conducerea Cercetării, Economiei și Energiei, a declarat că gazul rusesc „se plătește cu sânge”, având totodată întâlniri transfrontaliere cu oficialul ucrainean Denîs Șmîhal. Singurul dosar penal în care este menționat a apărut la 26 septembrie, în urma unei plângeri pentru trădare.
Florin Vlădică: Șef al Biroului de Informații Integrate din Administrația Prezidențială, numit de Bolojan în primăvara anului 2025 și fost secretar de stat la Armamente în mandatul guvernamental al lui Grindeanu. Prezența sa la cina din 31 martie a rămas neexplicată oficial de Cotroceni.
Marian Neacșu: Arhitectul moțiunii comune cu AUR, condamnat definitiv în 2016 cu suspendare pentru conflict de interese și ulterior reabilitat. Tentativa PSD de a-l numi ministru de Interne în vara lui 2026 a eșuat la votul din Parlament.
George Simion și formațiunea AUR: Partidul cotat cu aproape 40% în preferințele electorale în septembrie 2026 navighează între mesaje contradictorii. Simion, finalist la alegerile prezidențiale din mai 2025 împotriva lui Nicușor Dan, a revendicat apropierea ideologică de mișcarea conservatoare americană MAGA, fiind sprijinit public și de Viktor Orbán. În același timp, are interdicție de intrare atât în Republica Moldova (pentru presupuse contacte cu agenți ruși, acuzație neconfirmată de București), cât și în Ucraina, unde i se reproșează discursul unionist revizionist.
Simion a criticat constant livrarea de tehnică militară către Kiev, numind cedarea sistemului Patriot un act de trădare națională, iar parlamentarii AUR au votat împotriva autorizării armatei de a doborî drone rusești intruse. Cu toate acestea, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, s-a arătat recent dispus să discute formarea unei majorități de guvernare alături de PSD.
Concluzia documentelor și plângerile penale
Datele coroborate de Anonymous indică o convergență tehnică între Ministerul Energiei condus de Ivan, firma Nova Power & Gas și partenerul Atlantic-SEE pentru a forța un contract pe termen lung de GNL, schemă stopată de Romgaz și Ilie Bolojan. Cu toate acestea, investigația subliniază că documentele existente nu furnizează dovezi materiale directe privind mite financiare, mandate dictate de la Washington sau sume de bani virate în schimbul dărâmării guvernului.
În plan juridic, deputatul USR Alexandru Dimitriu a formulat pe 26 septembrie plângeri penale pentru înaltă trădare împotriva lui Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan și George Simion. Din perspectiva Președinției, Nicușor Dan a punctat că interesul național rămâne acoperirea cererii interne prin exploatarea din Marea Neagră demarată de Romgaz și Petrom din 2027, menționând că planurile pentru gazul american prin Coridorul Vertical trebuie să respecte prețul corect de piață și rentabilitatea economică.
Explorează subiectele:
