VIDEO Catedrala Națională, ziua sfințirii: Patriarhul Daniel și Patriarhul Bartolomeu au sfințit catedrala
Catedrala Națională, cunoscută și sub numele de Catedrala Mântuirii Neamului, a fost sfințită, astăzi, 26 octombrie, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului României Daniel. La slujbă au asistat mii de credincioși, președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, alături de numeroși oficiali și demnitari. Evenimentul este prezentat drept unul al „desăvârșirii spirituale” a edificiului și marchează finalizarea picturii mozaicate și a lucrărilor majore la interior, după mai bine de 15 ani de șantier.
- În termeni mai puțin religioși, este inaugurată catedrala Neamului, iar până pe 31 octombrie, credincioșii vor putea să „se închine la altar”, lăcașul de cult fiind deschis inclusiv noaptea. Nu este clar, în acest moment, programul de după și când va mai fi deschisă catedrala.
12:13
Slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale s-a încheiat. Patriarhul Daniel ține acum o cuvântare, în care mulțumește, între altele, Guvernelor României din perioada 2010-2025 pentru sprijinul acordat la construcția catedralei.
La finalul cuvântării de mulțumire, Patriarhul Daniel i-a oferit Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I o icoană din mozaic bizantin.
12:06
Un grup mic de persoane se plimbă prin mulțime cu pancarte pe care scrie „Free Călin Georgescu”.
- În termeni mai puțini religioși, este inaugurată catedrala Neamului, iar până pe 31 octombrie, credincioșii vor putea să „se închine la altar”, lăcașul de cult fiind deschis inclusiv noaptea. Nu este clar, în acest moment, programul de după și când va mai fi deschisă catedrala.
- Slujba de sfințire este transmisă în direct de Televiziunea Română, de la ora 9.00 până la ora 12.50.
10:12
Patriarhul Daniel și Patriarhul Bartolomeu au ajuns la Catedrala Națională. Slujba de sfințire începe la 10.30.
Nicușor Dan și Maia Sandu, prezenți la slujbă
09:56
Președintele Nicușor Dan a ajuns la slujba de sfințire a Catedralei Naționale. Președinte a venit însoțit de familia sa.
De asemenea, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit la slujbă.
09:48
Foștii președinți Traian Băsescu şi Emil Constantinescu au ajuns la slujba de sfințire. Și foștii premieri Viorica Dăncilă și Victor Ponta au ajuns la Catedrală.
Traian Băsescu. Foto: HotNews 09:32
La Catedrală a ajuns și premierul Ilie Bolojan, unde este așteptat și președintele Nicușor Dan. La interior sunt deja numeroși oficiali și lideri de partide, inclusiv liderul AUR, George Simion.
De asemenea, la Catedrală au ajuns și Marcel Ciolacu și Paul Stănescu.
08:13
Invitații sosesc în Catedrala Națională. Printre ei, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, Petrișor Peiu și Adrian Severin.
Mii de persoane sunt deja în afara Catedralei și privesc slujba pe ecranele montate special pentru credincioșii din stradă.
Credincioși lângă Catedrală la începutul slujbei de sfințire. Foto: Adelina Mărăcine / HotNews.ro 
Ceremonia de sfințire a picturii Catedralei Naționale a început duminică, la ora 7:30, și va dura până la 12:30, potrivit programului oficial publicat de Basilica.ro .
În interior, vor avea acces doar 2.500 de invitați oficiali, ierarhi, demnitari și reprezentanți ai statului.
De asemenea, în curtea Catedralei Naționale, vor asista la slujbă „numai grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară, în număr de 8.000 de persoane, care vor putea urmări slujba pe ecranele special montate în proximitatea treptelor de acces în Catedrală”, potrivit Patriarhiei.
INFOGRAFIC cu dimensiunea Catedralei Naționale
Catedrala Neamului e sfințită. Credincioșii ținuți după garduri
Credincioșii de rând care vor veni la sfințire, atât din București, cât și din alte localități din țară, nu vor avea acces nici în curtea, nici în interiorul catedralei.
Ei vor rămâne afară, de după gardurile ansamblului, așa cum s-a întâmplat și la în 2018 , când a fost sfințirea altarului Catedralei Mântuirii Neamului.
Accesul în altar, organizat treptat
Potrivit Basilica.ro, după încheierea Sfintei Liturghii (ora 10.00) și a slujbei de sfințire a picturii (ora 12.30), accesul pentru închinarea în Sfântul Altar va fi organizat treptat:
„Mai întâi vor intra invitații oficiali din interiorul Catedralei, apoi grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în piațeta din față”, precizează Patriarhia.
Catedrala rămâne deschisă până pe 31 octombrie, inclusiv noaptea
Credincioșii aflați în afara gardului Catedralei Naționale vor putea trece prin Altar abia după ora 20.00, când se estimează că grupurile oficiale vor fi încheiat rândul de închinare.
„Credincioșii ortodocși pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare: 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul nopții”, mai precizează Patriarhia.
Nu este clar, în acest moment, care este programul după această dată. HotNews a întrebat Patriarhia Română dacă credincioșii vor mai putea vizita Catedrala Națională și după 31 octombrie. „Și după această dată, în principiu, va fi deschisă spre vizitare”, a spus părintele Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române.
Un program clar nu a fost încă realizat.
Construcția Catedralei. Rezistă și la un cutremur de intensitate
Catedrala Mântuirii Neamului în București, 22 octombrie 2025. Inquam Photos / George Călin Cu câteva zile înainte de sfințire, Patriarhia Română a publicat pe Basilica.ro un material tehnic care descrie etapele finale ale lucrărilor la Catedrala Națională.
În document, instituția prezintă construcția ca pe „un proiect spiritual de anvergură, dar și o demonstrație de forță inginerească și de îndemânare artistică”.
Potrivit Patriarhiei, clădirea a fost proiectată astfel încât să reziste la un cutremur de intensitate maximă.
Inginerii „au redus riscul de balans al edificiului de la 120 cm la 30 cm”, precizează sursa citată, menționând că acest rezultat a fost obținut fără împărțirea clădirii în segmente de tasare.
Cruce de 7 metri și 7 tone, pe turla principală
Catedrala Mântuirii Neamului, denumită oficial Catedrala Natională. Inquam Photos / George Călin Acoperișul și turlele sunt acoperite cu aproape 20.000 de metri pătrați de tablă dintr-un aliaj special de cupru numit TECU-GOLD, despre care Patriarhia afirmă că are o durată de viață de „sute de ani” fără reparații majore.
Tot acolo se arată că, în aprilie 2025, a fost montată „crucea metalică de pe turla principală”, cu o înălțime de 7 metri și o greutate de aproximativ 7 tone, la o altitudine de 130 de metri. Operațiunea ar fi fost planificată timp de un an și jumătate și realizată cu o macara de 600 de tone.
În cupola principală, o lucrare de 150 de metri cu icoana lui Isus Hristos Pantocrator
Icoana lui Isus Hristos din interior din Catedrala Mântuirii Neamului, denumită oficial Catedrala Natională. Inquam Photos / George Călin În interior, Patriarhia menționează montarea icoanei lui Iisus Hristos Pantocrator în cupola principală, o lucrare de 150 de metri pătrați, realizată din 2.400 de kilograme de piese de mozaic aduse din Italia, asamblate timp de șase luni.
Textul mai face referire la candelabrele din alamă masivă, cu diametre de 6-7 metri, produse de o firmă austriacă, și la obiectele liturgice realizate la Atelierele Patriarhiei: chivotul, sfeșnicele, crucile și candelele din argint masiv.
Catedrala Neamului, cu „8 lifturi moderne”
Imagine de interior din Catedrala Mântuirii Neamului, denumită oficial Catedrala Natională. Inquam Photos / George Călin Potrivit aceleiași surse, „pentru a facilita accesul la diversele niveluri ale edificiului, catedrala este dotată cu galerii interioare, scări și opt lifturi moderne”. Acestea sunt menite, potrivit Patriarhiei, „să asigure o circulație verticală ușoară, inclusiv pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități”.
De asemenea, o scară elicoidală metalică duce la punctul panoramic al clădirii, situat la cota +91 de metri, un balcon exterior denumit Belvedere, care înconjoară cupola principală și oferă o vedere amplă asupra Bucureștiului.
Mozaicul: cel mai mare iconostas ortodox din lume
Potrivit Patriarhiei Române, lucrările de mozaic din Catedrala Națională s-au desfășurat între 2019 și 2025, acoperind o suprafață totală de aproximativ 25.000 de metri pătrați. Altarul, naosul, cupola principală și pronaosul au fost decorate în această tehnică înainte de sfințire.
Reprezentanții Patriarhiei afirmă că, datorită dimensiunilor, Catedrala Națională are „cel mai mare iconostas ortodox din lume” , cu o suprafață de 407 metri pătrați, o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri, care cuprinde 45 de icoane.
În turla principală se află icoana Hristos Pantocrator, cu un diametru de 12 metri, realizată de artista Alina Codrescu din 2,4 tone de mozaic adus din Italia. În absida altarului, icoana Maicii Domnului Platytera, de 16 metri înălțime, este prezentată de Patriarhie drept „cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România”.
Cât au costat lucrările până acum
Catedrala Mântuirii Neamului, denumită oficial Catedrala Natională. Inquam Photos / George Călin În martie 2025, Patriarhia a transmis HotNews că în perioada 2010-2025, pentru întregul ansamblu (catedrală + clădiri anexe) s-au cheltuit aprox. 270 mil. euro, din care „peste 10%” ar fi fonduri proprii; restul provin din bani publici (Guvern, primării, consilii județene), în baza Legii 376/2007.
Patriarhia a precizat că un bilanț final va fi posibil „după încheierea completă a lucrărilor”, estimată pentru anul 2027.
Controverse legate de costuri, transparență și influențe politice
De-a lungul derulării proiectului, s-au ridicat numeroase semne de întrebare privind finanțarea, modul de atribuire al lucrărilor şi controlul instituţional.
Într-o investigație publicată de Recorder în 2021, intitulată „Catedrala Prăduirii Neamului” , jurnalistul Victor Ilie arată că, la începutul proiectului, Patriarhia a promis că lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului vor fi „un model de corectitudine și transparență”.
Pe site-ul oficial al proiectului, catedralaneamului.ro , au fost publicate inițial câteva anunțuri privind atribuirea unor lucrări minore. Ulterior însă, „postările au fost șterse, iar nicio altă comunicare despre licitații sau firme câștigătoare nu a mai fost publicată în următorii zece ani”.
În investigație este dezvăluit mecanismul prin care, potrivit Recorder, proiectul a scăpat oricărui control public: „Deși a fost finanțată în mare parte din bani publici, catedrala n-a fost asumată ca un proiect al statului, ci al Bisericii”. În consecință, „statul n-a organizat licitații pentru proiectanți și constructori, ci doar a virat bani în conturile Bisericii”, iar împărțirea acestor sume a rămas exclusiv la latitudinea Patriarhiei, „fără să comunice public cum i-a administrat.”
Finanțări masive din bugete locale și de stat
Imagine de interior din Catedrala Mântuirii Neamului, denumită oficial Catedrala Natională. Inquam Photos / George Călin În paralel cu lipsa de transparență, anchetele de presă au documentat sumele alocate din bugetele locale și centrale, în special în perioada 2016-2020, când construcția a beneficiat de finanțări consistente din partea Guvernului și a Primăriei Capitalei.
Potrivit unei analize publicate de Buletin de București , în 2021, bazate pe un document transmis de Patriarhia Română Consiliului Județean Ilfov, între 2016 și 2020, în conturile Bisericii au intrat 388 de milioane de lei pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului. Cei mai mulți bani au provenit de la Secretariatul de Stat pentru Culte, urmat de Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 1 și Primăria Sectorului 5.
În perioada 2016-2020, Primăria Generală a Municipiului București, condusă atunci de Gabriela Firea, a direcționat către Patriarhie 71,5 milioane de lei, cea mai mare alocare bugetară de la o administrație locală.
Primăria Sectorului 1, condusă de Daniel Tudorache, a contribuit cu 32 de milioane de lei, iar Primăria Sectorului 5, condusă de Daniel Florea, cu 25,3 milioane de lei.
Gabriela Firea, primarul care a direcționat cei mai mulți bani către Catedrală
În relația dintre Biserică și autoritățile locale, momentul cel mai vizibil a fost în decembrie 2018, la doar două săptămâni după sfințirea Catedralei. Atunci, Patriarhul Daniel a primit-o la Reședința Patriarhală pe Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, și i-a oferit o machetă de cristal a Catedralei Naționale, „ca semn de prețuire și recunoștință pentru tot sprijinul acordat Bisericii”, după cum a relatat Agenția Basilica.
Foto – Basilica.ro Investigația Recorder notează însă că întâlnirea a avut și un scop pragmatic: în aceeași perioadă, Primăria Capitalei a semnat o nouă convenție de sprijin financiar, prin care aloca încă 10 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor.
Deși au fost acordate sume importante din bani publici, autoritățile nu au avut niciun control asupra modului în care au fost cheltuite. „Banii au fost acordați ca un sprijin financiar, deci noi nu eram implicați în restul procedurilor. Cum organizau licitațiile, cum alegeau constructorii, asta nu era treaba noastră și nu eram implicați”, a declarat pentru Recorder Oana Zaharia, fosta șefă a Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic din cadrul Primăriei Capitalei.
Contracte de zeci de milioane pentru firme din anturajul Patriarhiei și foști politicieni
Investigația arată că, după etapa în care fundația și suprastructura au fost realizate de mari companii de construcții, Bog’Art, deținută de omul de afaceri Raul Doicescu, și Strabag, firmă austriacă, Patriarhia a început să atribuie lucrările ulterioare unor firme din sfera sa de influență.
Printre acestea se numără Consstar Construct, controlată de Constantin Badea, care a încasat peste 148 de milioane de lei pentru construcțiile adiacente complexului patriarhal, și Valcon Roofs, firmă deținută de familia fostului primar din Argeș Virgil Baciu, care a lucrat la acoperișul catedralei și a încasat aproximativ 20 de milioane de lei.
În interior, unul dintre principalii beneficiari a fost Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, prin compania sa Theda Mar (fostă Titan Mar). Firma a furnizat marmura și pietrele decorative folosite în amenajarea interioară, în valoare de peste 21 de milioane de euro, inclusiv elemente din onyx și marmură de Rușchița.
Potrivit Recorder, la unele lucrări și materiale au fost identificate „costuri semnificativ mai mari decât cele practicate pe piață”, iar Patriarhia Română a refuzat să ofere explicații sau documente privind atribuirea contractelor și valoarea totală a cheltuielilor.
Care este numele corect al Catedralei
Numele corect este Catedrala Națională, nu Catedrala Mântuirii Neamului, a explicat preotul Adrian Agachi, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, pentru Agerpres .
„Denumirea de Catedrala Mântuirii Neamului a fost utilizată în special de primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea. Sensul ei nu este acela de o mântuire petrecută în masă, ci se referea exclusiv la izbăvirea poporului român din vitregiile care avuseseră loc de-a lungul timpului. Ne putem gândi la faptul că, la momentul respectiv, Mitropolitul Primat Miron Cristea, viitor Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, voia, în primul rând, să sublinieze împlinirea idealului de unificare a poporului român, petrecută în anul 1918, și izbăvirea poporului român dintr-o perioadă tulbure a istoriei.
În momentul de față, încă din anul 2016, s-a impus această denumire de Catedrala Națională, nu cea de Catedrala Mântuirii Neamului, tocmai pentru a se elimina orice fel de interpretări greșite acordate acestei expresii’, a afirmat Agachi.
Reacții internaționale
Proiectul Catedralei Mântuirii Neamului a atras atenția și presei internaționale, care a remarcat dimensiunea, costurile și simbolismul său politic și religios.
Într-un articol publicat în 2018, The Guardian nota că „aproximativ 75% din sumă era deja plătită din fonduri publice”, iar costul a „creat controverse într-o țară în care investițiile în infrastructură degradată sunt urgent necesare”.
De asemenea, Euronews observa, într-un articol din 2020, că edificiul „va costa aproximativ 110 milioane de euro”, iar „criticii spun că este o risipă de bani într-unul dintre cele mai sărace state membre ale Uniunii Europene”.
Publicația Europe Diplomatic nota că edificiul, cu o înălțime de circa 120 de metri și o valoare estimată la peste 500 de milioane de euro, „a stârnit critici, întrucât sumele uriașe investite ar fi putut fi folosite mai bine pentru servicii sociale și infrastructură”.
În același timp, articolul menționa că susținătorii consideră catedrala „un simbol important al identității culturale românești și o potențială atracție turistică majoră”.
