VIDEO Cercetător belgian: Românii beneficiază de gene bune, dar nu e suficient ca să evite COVID-19

VIDEO Cercetător belgian: Românii beneficiază de gene bune, dar nu e suficient ca să evite COVID-19

Descoperire uimitoare a cercetătorilor de la Universitatea din Gent, Belgia: est-europenii, inclusiv românii ar beneficia de o genă care i-ar face mai puțin susceptibili la infecția cu COVID-19. Profesorul Joris Delanghe, autorul studiului, spune, într-un interviu exclusiv pentru Digi24, că doar genele bune nu-i pot proteja pe români de coronavirus, măsurile de izolare a populației trebuie menținute.

Joris Delanghe: Am observat desigur că există o mare diferență între severitatea cu care se manifestă COVID-19 în unele state față de altele. Spania, de exemplu, sau Italia, au fost extrem de afectate, în timp ce alte țări, în care virusul ajuns cam în același moment, au fost afectate într-o măsură mult mai mică. Statele Europei de Est, de pildă, par să fi fost mai protejate. Inițial, s-a crezut că în Italia virusul a fost mult mai virulent, sau că a suferit mutații, dar aceste ipoteze nu s-au confirmat.

Apoi ne-am gândit că diferențele genetice între diversele popoare europene ar putea să fie la baza acestui fenomen. Că așa s-ar explica aceste diferențe geografice uriașe între efectele pe care le produce virusul. Așa că am prelucrat datele genetice din 35 de state diferite, odată cu datele privind prevalența și mortalitatea virusului.

Descoperirea frapantă pe care am făcut-o a fost că, pe harta regiunilor genetice din Europa, care au un anumit gradient Est-Vest, polimorfismul (n.r. - genei) ACE1 are o legătură directă cu mortalitatea COVID-19. În Estul Europei, polimorfismul de tip D al ACE1 e prezent la 60-65% din populație, în timp ce, în vestul Europei, e prezent la numai 50-55%.

Așa am ajuns la concluzia că până la 40 % din prevalența și din mortalitatea COVID-19 se pot explica doar prin această variație genetică. Știm că ACE1 e foarte apropiat de enzima ACE2, e o asemănare extraordinară între cele două, iar ACE2 este celula de care virusul se leagă atunci când încearcă să pătrundă în organismul uman. ACE2 acționează ca un cal troian de care virusul se folosește. Mai știm că prezența ACE2 e reglată de ACE1. Așa că, de fapt, nu este nicio surpriză că ACE1 e legată direct de răspândirea și replicarea virusului.

Jurnalist Digi24: Poate fi utilizată această particularitate pentru a combate mai eficient virusul?

Joris Delanghe: Est-europenii sunt puțin mai norocoși decât ceilalți pentru că nu sunt la fel de afectați. În orice caz, trebuie să ne amintim că aici e vorba doar de statistici care nu ajută cazurile individuale. În Franța, de pildă, doar 29% din populație prezintă polimorfismul de tip DD. În România, procentul este de 40%. Este apoi genotipul II, care este amenințat mai sever de virus, și care în Franța se găsește la 21% din populație, iar în România doar la 11,5%. Deci în fiecare țară există persoane care sunt în categoria de risc, fără discuție.

Jurnalist Digi24: Deci studiul dumneavoastră a luat în calcul și variațiile care apar de la o țară la alta. Puteți să ne spuneți care e situația României din acest punct de vedere?

Joris Delanghe: În toate țările europene studiate apare o variație a genelor respective între 51 și 68%. În România procentul este de 65,5%, deci e destul de ridicat.

Jurnalist Digi24: Cât de eficiente sunt în opinia dumneavoastră măsurile luate în majoritatea țărilor lumii: distanțare socială, izolare la domiciliu?

Joris Delanghe: Virusul nu a fost învins încă, așa că nu este momentul să slăbim strânsoarea.

Jurnalist Digi24: Cât de rapid credeți că poate să apară o soluție care să oprească răspândirea virusului, un tratament sau un vaccin ?

Joris Delanghe: Vaccinul este abordarea clasică a virologilor și imunologilor în lupta lor cu bolile virale. În unele cazuri, aceasta abordare e de mare succes, așa cum se întâmplă cu virusul care provoacă hepatita B. Pentru alte virusuri, precum HIV, nu există o soluție bună din acest punct de vedere. Există însă și o abordare farmaceutică. Am putea să acționăm în zona în care virusul se întâlnește cu receptorul din corpul uman, să luptăm cu el împiedicându-l să pătrundă în celula umană și să se înmulțească acolo.

Alexandru Rafila: Sunt studii, rămâne să vedem care dintre ele sunt validate, sau dacă este o combinație de factori

Alexandru Rafila, membru Comitetul Executiv al OMS: Este una dintre ipotezele care sunt la baza cercetărilor legate de modul în care se transmite și mai ales care produce infecția cu acest virus. Sunt diferențe în ceea ce privește receptorii de atașare și de internalizare a virusului la nivel celular, dar este una dintre direcțiile de cercetare.

O altă direcție de cercetare care, tot așa, face o desebire între estul și vestul Europei, este legată de utilizarea vaccinului BCG care este mult mai extinsă în estul Europei.

Sigur, deocamdată sunt studii, rămâne să vedem care dintre ele sunt validate, sau dacă este o combinație de factori, pentru că și acest lucru este posibil.

Deocamdată, într-adevăr, dacă ne uităm la cifre, la numărul de cazuri înregistrate în partea de est a Europei și ceea ce se întâmplă în Franța Spania sau Italia, într-adevăr, chiar dacă respectăm proporțiile raportate la populație, în mod evident numărul de cazuri pe care îl avem noi înregistrat în comparație cu alte state din vestul Europei este mai mic.

Mai este un element pe care l-aș comenta. Este vorba și de o decalare în ceea ce privește transmiterea infecției. Acolo, deja ei sunt într-un trend descrescător, iar noi cred că ne aflăm în continuare pe un trend crescător timp de încă vreo două săptămâni, până spre sfârșitul lunii aprilie. Și atunci cred că am putea să facem comparația cu ceea ce se întâmplă în vestul Europei, cel puțin ca număr de cazuri.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Bășiți aici! / „Declarația de la București” / Căcații stângii, acum ajunși bășini, vor să-l alunge pe Iohannis

2 Fiul patronului Cris-Tim, arestat pentru trafic de droguri

3 Ăștia o iau razna / Numire suspectă în Guvern pe filiera interlopului lui Cîțu / Cum, mă, să pui în locul unui pro…

4 „Am depresie și anxietate severă. Am fost violată de patru ori!”

5 „A vrut să mă interneze la nebuni! La copii nu renunț niciodată!”